Instituţiile de instruire şi educaţie generală se amplasează în zona de locuit a populaţiei, în centrul razei de deservire, care trebuie să constituie pentru preşcolari 300 m (urbe) şi 500 m sau să necesite maximum 30 min., pentru ca micuţii să parcurgă distanţa până la creşa-grădiniţa de la cel mai îndepărtat loc de trai (comună), şi pentru elevi - 500 m respectiv pentru cei din clasele inferioare şi până la 1500 m - pentru elevii claselor superioare din urbe.
In localităţile rurale raza de deservire a elevilor poate fi până la 3000 m. Dacă în localitatea dată densitatea populaţiei e mică şi raza de deservire e mai mare de 3000 m, atunci elevii sunt transportaţi în ambele direcţii cu autotransport special.
Principalele cerinţe igienice de amplasare a instituţiilor pentru copii şi adolescenţi prevăd interzicerea construcţiei lor în vecinătate cu întreprinderile industriale. Distanţa dintre acestea depinde de gradul de nocivitate al celor din urmă. Ea se numeşte zona sanitară de protecţie şi trebuie să fie înverzită. Pentru întreprinderile industriale cu gradul de nocivitate de clasa întâi această zonă sanitară de protecţie trebuie să fie de cel puţin 1000 m. Dacă nu sunt alte variante instituţia dată poate fi construită în vecinătate cu întreprinderile industriale (fabrică, urină), în schimb acestea trebuie să fie asigurate cu instalaţii efective de purificare, care ar preveni impurificarea aerului atmosferic cu gaze şi pulberi.
Instituţiile pentru copii şi adolescenţi trebuie să fie amplasate cât mai departe de locurile aglomerate cu populaţie (pieţe comerciale, cinematografe, teatre, ospătării ş.a.).
Pentru profilaxia traumatismului de autostradă printre copii se recomandă ca instituţiile menţionate să fie amplasate la o anumită depărtare de automagistrale. În acelaşi timp autotransportul poate conduce la transmiterea unor infecţii, impurificarea aerului cu diferite gaze şi pulberi, iar a solului - cu noroi.
Distanţa dintre instituţiile pentru copii şi adolescenţi şi calea ferată se recomandă să fie de cel puţin 500 m. Această zonă de protecţie sanitară trebuie să fie înverzită cu fâşii de zone verzi. Cel mai bun loc de amplasare a instituţiilor pentru copii şi adolescenţi în urbe se considera interiorul cartierului.
In urbele mari, dens populatei, uneori aceste instituţii se construiesc în apropiere de automagistralele mari. In cazurile date clădirea instituţiei respective trebuie să fie amplasată în fundul terenului de pământ, iar pe marginea lui din partea automagistralei să se planteze o zonă verde cu lăţimea de 15 m.
Dacă în faţa clădirii instituţiei date se află o altă clădire, atunci distanţa dintre ele trebuie să fie egală cu 3 înălţimi ale clădirii din faţă, iar raportul dintre înălţimea clădirii din faţă şi distanţa dintre ele să fie de 1:3. Această cerinţă este dictată de necesitatea unei iluminări naturale şi a aerisirii încăperilor.
Terenurile alese pentru construcţia instituţiilor pentru copii şi adolescenţi trebuie să aibă în preajmă parcuri, grădini, râuri, lacuri ş.a., ce creează condiţii favorabile de microclimă, care acţionează pozitiv asupra stării sănătăţii copiilor.
O deosebită importanţă au zonele verzi create pe lotul de pământ al instituţiilor pentru copii şi adolescenţi. Ele creează copiilor o dispoziţie bună, acţionând totodată pozitiv asupra sistemului nervos al lor.
Zonele verzi protejează de pulberi, gaze de eşapament şi zgomote nu numai lotul de pământ, dar şi încăperile.
În afară de aceasta zonele verzi au proprietatea de a îmbunătăţi calităţile aerului atmosferic. O fâşie de zone verzi cu lăţimea de 10 -20 m reduce cantitatea pulberilor din aer cu 20 - 40%. Ele acţionează pozitiv asupra ionizării şi ozonării aerului. Aeroionii formaţi au acţiuni favorabile asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a copiilor, componenţei sângelui, rezistenţei organismului la diferite infecţii ş.a. În decursul a 12 ore ale unei zile de vară 1 ha de frunziş verde în urbe absoarbe 180 kg bioxid de carbon şi elimină 140 kg de oxigen pur. 1 ha de plantaţie de fag evaporă într-o zi de vară 26000 litri de apă, umezind în acest mod aerul şi contribuind la scăderea temperaturii în zilele calde.
Destul de important este şi rolul bactericid al unor plantaţii verzi de iasomie, plop mirositor, mălin ş.a. Cele menţionate mai sus se referă nu numai la plantaţiile de arbori şi arbuşti, dar şi la flori, care înfrumuseţează lotul de pământ şi sunt preferate de copii.