Casa copilului face parte din instituţiile preşcolare. Ea este destinată educaţiei copiilor orfani până la vârsta de 3 ani şi copiilor mamelor singure (fără soţi) care nu au condiţii necesare pentru a-şi educa copiii în familie. În casa copilului, ca şi în creşele-grădiniţe, copiii se unesc în grupe. Fiecare grupă are cel mult 15 copii. Totodată pentru fiecare grupă sunt stabilite câte 1,5 locuri în secţia de carantină.
Conform regulamentului provizoriu de proiectare a instituţiilor preşcolare sunt stabilite 3 tipuri de case ale copilului:
a) pentru 66 locuri (4 grupe x 15 şi secţie de carantină pentru 6 locuri);
b) pentru 83 locuri (5 grupe x 15 şi secţie de carantină pentru 8 locuri);
c) pentru 100 locuri (6 grupe x 15 şi secţie de carantină pentru 10 locuri);
De regulă, nu se recomandă construcţia şi amenajarea caselor de copii cu capacitatea mai mult de 100 de locuri. Cele mai bune locuri de amplasare a caselor copilului se consideră localităţile din afara oraşului, unde copiii vor dispune de condiţii favorabile ale mediului (aer pur, abundenţă de raze solare şi vegetaţie bogată).
Dimensiunile terenului casei copilului depind de tipul ei. Suprafaţa totală a lotului de pământ în funcţie de tipul casei copilului trebuie să constituie: pentru primul tip - 3500 m2, pentru al doilea - 4000 m2 şi pentru al treilea - 5000 m2.
În caz dacă terenul casei copilului e mai mare decât normele stabilite, atunci pe teritoriul lui se sădeşte livadă şi grădină, flori. Pe terenul casei copilului sunt prevăzute aceleaşi zone funcţionale ca şi în creşele-grădiniţe:
1. Zona clădirii - se amplasează în centrul terenului şi ocupă până la 15% din suprafaţa lui totală.
2. Zona terenurilor de grupă, care se izolează una de la alta cu arbuşti. Pe teritoriul lor sunt instalate pavilioane cu suprafaţa de 30 m2
3. Zona de educaţie fizică, care are suprafaţa de 200 m2
4. Zona de gospodărie are suprafaţa de 100 m2. Pe această zonă, de regulă, se amplasează spălătoria cu următoarele încăperi: camera de spălat -12 - 14 m, camera de uscat - 6 - 9 m2, camera de călcat -5 m2, depozitul de albituri curate -10 -13 m2.
5. Zona de protecţie - pe perimetrul terenului este o fâşie de arbori cu lăţimea de 5 m. Tot teritoriul este înconjurat cu un gard înalt compact, ce nu permite să pătrundă diferite animale.
Clădirea casei copilului are, de regulă, 2 etaje. Pentru fiecare grupă sunt necesare următoarele încăperi:
a) vestiarul - 10 m2, amenajat cu dulapuri pentru haine;
b) camera de gupă - 37,5 m2 cu bufet - 3 m2;
c) dormitorul - 30m2;
d) camera de jocuri individuale - 5 m2 (în caz de necesitate serveşte ca boxă);
e) WC-ul - baie - 8 m2;
f) veranda sau terasa - 22 m2
În clădirea casei copilului în afară de încăperile principale pentru grupe mai există un număr mare de încăperi auxiliare: blocul alimentar cu camera de pregătire a amestecurilor lactate - 32-36 m2, cabinetul medicului şi sala de tratamente - câte 18 m2, cabinetul pedagogului - 10 m2 ş.a.
O deosebită importanţă în casa copilului are izolatorul cu încăperile:
a) camera de primire - 8 m2;
b) saloanele - 18 - 30 m2 (3 m2 pentru un copil);
c) terasa - 14 -16 m2; şi secţia de carantină:
a) camera de primire - 12 m2;
b) camera de dezinfectare şi WC-ul - 8 m2;
c) salonul - semiboxă - 24 - 40 m2;
d) boxa-6m2;
e) veranda- 12 - 16m2
Numărul de paturi în izolatorul casei copilului e de 10% din numărul total de locuri. În fiecare izolator sunt 2 saloane.