Dacă boala se dezvoltă, apare imunitatea care împiedică reîmbolnăvirea. Afecțiunea face probleme doar la persoanele cu o imunitate compromisă (cei infectați cu HIV, transplantați, persoane tratate cu chimioterapie și imuno-supresoare), dar și în cazul copiilor infectați congenital, dacă mama a fost infectată cu câteva săptămâni înainte de sarcină sau pe perioada întreagă a acesteia.
Transmiterea
Pisica este gazda definitivă, în care parazitul se maturizează și se înmulțește, iar dejecțiile acesteia duc la transmiterea parazitului la alte animale (câine, porc, caprine, ovine, păsări, cai). La om boala se transmite prin carnea (uneori și lapte) de oaie, capră, porc, vânat, care este insuficient preparată termic, prin vegetale sau sol, nisip (ce sunt contaminate de pisică). Nu există o transmitere între oameni, exceptând cea transplacentară.
Simptomele
Persoanele cu o imunitate normală, pot avea forme asimptomatice de boală sau forme ușoare, care amintesc o banală răceală: febră, cefalee, dureri musculare, faringită, oboseală, adenopatie axilară sau cervicală, ficat sau splină mărită. Simptomele pot dura câteva săptămâni sau luni, după care brusc dispar.
În unele cazuri apar afectări oculare, mai ales ale retinei și coroidei. Infecțiile mai severe pot determina encefalită sau meningo-encefalită, pneumonie, miocardită. Femeile cu o infecție veche nu transmit boala fătului, decât în cazul în care scăderea imunității reactivează boala. Dacă femeia se infectează cu o lună sau două înainte de a rămâne însărcinată sau pe parcursul sarcinii, copiii sunt afectați în circa 50% dintre cazuri.
Urmările
Infecția poate produce avort, naștere prematură, malformații (macrocefalie, hidrocefalie), afectare multi-organică. Nou-născutul prezintă icter, hepato-splenomegalie, convulsii, afectare oculară. În unele cazuri manifestările pot apărea după câțiva ani și sunt grave: retard psihic, pierderi de auz, probleme oculare (chiar până la orbire).
Diagnostic
Diagnosticul se pune pa baza examenelor de laborator, care scoate la iveală prezența anticorpilor specifici și determină vechimea și gravitatea infecției. Dacă se depistează o infecție recentă, se poate indica o amniocenteză, pentru a verifica dacă e afectat fătul.
Tratamentul
Tratamentul e specific și se orientează spre formele grave, femeile însărcinate, persoanele cu imunitate compromisă. Nou-născuții vor fi tratați din primele zile de viață până la împlinirea vârstei de un an.
Sfaturi
Profilaxia (preîntâmpinarea) include câteva măsuri simple: spălatul mâinilor cu apă și săpun după grădinărit, spălarea fructelor și legumelor cu apă (pentru aceasta se recomandă și folosirea unui săpun natural). Carnea se prepară bine termic. Cuțitele și ustensilele de bucătărie utilizate pentru prepararea ei trebuie să fie bine spălate (parazitul se distruge prin înghețare sau prelucrare termică corespunzătoare). Nu gustați carnea în timpul preparării, când carnea nu este suficient preparată. Cât privește laptele, acesta se fierbe înainte de a fi băut.
Dacă aveți o pisică, învățați-o să stea mai mult în casă și să nu vâneze păsări sau rozătoare. Spălați-vă pe mâini după ce o atingeți. Nu se lasă pisica pe suprafețele de pe care se servește sau se prepară bucate. Nisipul pisicii se schimbă zilnic.