Stările morbide ale copiilor şi adolescenţilor pot să apară sub influenţa factorilor endogeni sau externi. Aceştia, la rândul lor, pot fi de origine biologică ori igienico-socială.

Printre factorii ce pot favoriza apariţia şi gravitatea stărilor morbide sunt: îmbolnăvirile cronice, intoxicaţiile, alimentaţia neechilibrată, consumul de alcool, fumatul, acţiunea diferitelor noxe fizice, chimice în timpul gravidităţii etc.; în timpul naşterii -manoperele obstetricale, infecţiile puerperale; după naştere - nerespectarea regimului şi a procesului instructiv-educativ, activitatea motorie neadecvată, subalimentaţia, lipsa deprinderilor igienice, deprinderile dăunătoare (fumatul, toxicomania, tabagismul excesiv), acţiunea dăunătoare a factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici etc.) în cazul nerespectării căinţelor igienice, poluarea mediului ambiant, ambianţa familială (caracterul, structura psihică, starea materială etc.).

Factorii nefavorabili de risc, acţionând asupra organismului (de cele mai dese ori în ansamblu), provoacă diferite stări morbide care ulterior sunt diagnosticate prin numeroase boli cronice. Medicul sanitar, în funcţie de starea de sănătate şi de condiţiile obiective, trebuie să-şi întocmească un plan de acţiuni prioritare privind profilaxia bolilor cronice.

Momentul iniţial îl constituie inventarierea factorilor de risc, apoi sunt luaţi la evidenţă copiii şi adolescenţii cu risc, se stabileşte modul de organizare a controalelor medicale periodice. In primul rând trebuie să se ducă evidenţa şi să se facă controlul periodic copiilor cu grad sporit de risc, adică al acelora asupra cărora acţionează simultan mai mulţi factori de risc. Evidenţa acestor copii trebuie să se facă pe vârste, pe instituţii şi în cadrul acestora, după importanţa şi numărul factorilor de risc la care subiecţii sunt supuşi.