Care este rolul vitaminei K?
Un șir de substanțe din sânge, știute ca factori ai coagulării, sunt dependente de vitamina K, adică nu se sintetizează și nu își pot exercita funcțiile decât în prezența vitaminei K. Insuficiența sau absența vitaminei K din organism duce la apariția tulburărilor de coagulare. Lucrul dat se manifestă prin sângerări, hematoame, hemoragii, epistaxis (scurgeri de sânge din nas), menstruație abundentă.
Cu toate că acțiunea principală a vitaminei K este în coagularea suficientă a sângelui, ea mai posedă rolul de calcifiere normală a oaselor, acționând în calitate de co-factor al enzimei de carboxilare.
Când apare insuficiența de vitamina K?
În organismul uman vitamina K se sintetizează permanent, în cantități mici, de bacteriile din intestin, iar de aici ajunge direct în sânge. O parte din cantitatea de vitamina K provine și din alimentație. Fiind o substanță liposolubilă (e solubilă în grăsimi, dar nu în apă), absorbția ei din intestin și colon se face împreună cu grăsimile.
Anumite maladii care împiedică absorbția grăsimilor predispun la carență secundară de vitamina K și măresc riscul sângerărilor și hemoragiilor. O altă situație în care se micșorează cantitatea de vitamina K apare în urma folosirii îndelungate a antibioticelor care distrug flora bacteriană din colon, ce răspunde de sinteza unei părți din necesarul zilnic de vitamina K.
La bebeluși, corpul nu produce suficientă vitamină K, lucru ce explică diferitele hemoragii care apar deseori în aceasta perioadă, precum și necesitatea instituirii profilaxiei cu vitamina K sub formă injectabilă. Produsele alimentare pentru cei mici conțin 4 mg de vitamina K la 100 de calorii, ceea ce, în condiții normale, este îndeajuns pentru asigurarea necesitaților organismului.
Care sunt sursele alimentare de vitamina K?
Cele mai bogate produse alimentare în vitamina K reprezintă legumele cu frunze verzi, iaurtul, lucerna, gălbenușul de ou, uleiul de soia, de șofran, untura de pește și algele marine. Vitamina K1 o putem găsi în următoarele alimente de origine vegetală: cartofi, fructe de cătină albă, conopidă (2 - 6 mg / 100 g), fragi, grâu nedecorticat, lucernă, măceșe, mazăre verde, morcovi, ovăz, salată verde, porumb, roșii, ulei de soia, spanac, urzici, varză albă (3 - 4 mg / 100 g) etc. Vitamina K2 se poate găsi în următoarele alimente de origine animală: carne de vită și de porc, splină, untură de pește, lapte și produse lactate (iaurt), gălbenuș de ou și ficat de porc.
Vitamina K se poate găsi și la farmacii, sub formă de fiole. Injecțiile se efectuează timp de 2 - 3 zile, până când se reglează lipsa de vitamina K. Orice supliment de vitamina K se administrează doar la recomandarea medicului.
Sunt persoane care folosesc anticoagulante, pentru prevenirea infarctului, accidentelor cerebrale și vasculare, ce nu trebuie să administreze vitamina K în plus. În schimb, se recomandă ca persoanele care au hemoragii nazale frecvente, să consume alimente bogate în vitamina K.