Degenerescența maculară este principala cauză de pierdere a vederii la persoanele cu vârsta trecută de 65 de ani. Maladia dată apare când țesutul din porțiunea centrală a retinei (macula) se distruge.
Degenerescența maculară duce la pierderea vederii
Formele
Degenerescența maculară apare în 2 forme: uscată (non-neovasculară) sau umedă (neovasculară). Termenul de neovascular se referă la dezvoltarea unor noi vase de sânge într-o zonă precum macula, unde nu trebuie să existe în mod normal. Forma uscată este mai des întâlnită decât cea umedă, reprezentând circa 85 - 90% din cazurile de degenerescență maculară. Forma umedă este mai gravă și poate duce la o afectare mai severă a vederii.

Degenerescența maculară uscată reprezintă nivelul de început al maladiei și este rezultatul procesului de îmbătrânire a țesutului macular, a depozitarii de pigmenți la nivelul maculei sau a combinației celor 2 procese.

Forma uscată de degenerescență maculară se diagnostichează atunci când în jurul maculei apar puncte galbene formate din resturi de țesut distrus. Odată ce afectarea țesutului macular progresează, apare micșorarea vederii. Însă semnele clinice nu sunt atât de grave precum în forma umedă. Nu există un tratament eficient pentru degenerescența maculară uscată.

Degenerescența maculară umedă sau neovasculară este un stadiu mai avansat al maladiei. Leziunile oculare sunt mai grave față de forma uscată. În degenerescența umedă apar noi vase de sânge în spatele retinei, iar sângele din acestea inundă celulele sensibile ale retinei. Spre sfârșit, celulele date se distrug și se afectează vederea centrală.

Degenerescența maculară - Simptome
În mod normal, degenerescența maculară produce o pierdere progresivă și lipsită de durere a vederii și mai rar o pierdere bruscă. La început, ca semne ale afectării vederii sunt apariția zonelor mai întunecate în vederea centrală sau vedere distorsionată.

Specialistul - oftalmolog poate depista semne clinice de degenerescență maculară înainte ca simptomele clinice sa debuteze. Lucrul dat se poate obține printr-un examen al retinei. În cazul în care se suspectează degenerescența maculară, se poate face un test simplu ce evaluează vederea centrală.

Cauzele apariției degenerescentei maculare
Multe din cazurile de degenerescență maculară sunt legate de procesul de îmbătrânire și de deteriorarea țesutului din retină necesar pentru o bună vedere. În multe cazuri de această maladie, medicii au constatat implicarea unei gene.

Maladia dată afectează populația în vârstă, mai mult rasa albă și femeile. În unele cazuri, apare ca un efect advers al unor medicamente.

S-a constatat că fumatul reprezintă un factor de risc în apariția degenerescenței maculare. Printre alți factori se pot găsi - istoricul familial, hipertensiunea arterială, culoarea deschisă a ochilor și obezitatea. Unii specialiști cred că expunerea de lungă durată la soare contribuie la apariția acestei maladii.

Degenerescenta maculara, factori de risc
- vârsta înaintată;
- obezitatea și lipsa activității fizice;
- ereditatea;
- hipertensiunea arterială;
- culoarea mai deschisă a ochilor;
- administrarea unor medicamente;

Degenerescenta maculara, tratament
Un tratament disponibil care să vindece leziunile din degenerescența maculară nu există. Forma uscată progresează încet și multe persoane cu maladia dată pot trăi relativ normal, îndeosebi dacă se afectează doar un ochi. După o perioadă, maladia poate trece spre o formă mai severă, cea umedă, când afectarea vederii este mai gravă.

Medicii recomandă administrarea dozelor mari de substanțe antioxidante - vitaminele C, E, beta caroten (vitamina A), minerale precum zinc sau cupru, deoarece s-a observat că acestea micșorează riscul de dezvoltare a maladiei către un stadiu mai avansat de afectare a vederii.

De obicei, degenerescența maculară nu afectează vederea periferică (cea laterală) și nu produce orbire totală.

Prevenirea degenerescentei maculare
- alimentație bogată în antioxidanți (vitamine A, C, E);
- administrarea suplimentelor de zinc;
- stoparea fumatului;
- controale oftalmologice la fiecare 2 - 4 ani;

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment