Asambleea Mondială a Sănătăţii a adoptat ziua 25 aprilie - Ziua Mondială de combatere a malariei cu scopul de a conjuga efortul global în oferirea unui control eficient al malariei. Reducerea impactului malariei va propulsa în mod semnificativ eforturile depuse pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului stabilite de fiecare stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Malaria continuă să ameninţe cca 40% din populaţia globală, afectînd anual peste 500 de milioane de oameni, dintre care mai mult de un milion decedează.
Malaria (paludismul) este o boală gravă, uneori fatală, care este provocată de un organism microscopic numit Plasmodium, transmis de la o persoană la alta prin muşcăturile de ţânţar Anopheles. Pînă în prezent sunt cunoscute patru tipuri de astfel de provocatori ai bolii - Plasmodium falciparum (cel mai periculos), vivax, ovale si malariae, care se întâlnesc pe suprafeţe imense din teritoriile a peste 100 de ţări din Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu, India şi Asia de Sud, unde persistă un risc major de infestare cu acest parazit, teritorii considerate endemice prin malarie.
Numai în anul 2009, preponderent în ţările continentului african, au fost înregistrate 225 milioane cazuri de această boală cu 780 mii decese, dintre care mai mult de 80% constituind copii până la 5 ani. Conform estimărilor OMS, la fiecare 30 secunde, în lume decedează un copil de paludism, iar în ţările endemice malaria prezintă nu numai o problemă medico-socială, dar şi o serioasă povară economică.
În Republica Moldova, în anul 2010 au fost înregistrate 26 cazuri de malarie, toate importate din Africa (24) şi Asia (2), faţă de 57 în anul 2009. De menţionat că, din cauza fenomenului de încălzire globală, există riscul de a se crea condiţii favorabile pentru ciclul de dezvoltare a ţânţarului Anopheles, responsabil de transmiterea malariei şi pe teritoriul Republicii Moldova.
Este util de cunoscut că receptivi la această boală sunt persoanele de orice vârstă, malaria fiind mai periculoasă pentru copii şi femeile însărcinate, debutând la a 10-15 zi după molipsire şi se manifestă cu simptoame similare gripei, precum febră, frisoane (senzaţie de frig),dureri de cap şi musculare, oboseală, uneori cu greţuri şi vomă. Din cauza pierderii de celule roşii(eritrocote) din sânge provoacă anemie şi icter (coloraţia galbenă a pielii şi a ochilor).
Dacă nu este la timp diagnosticată şi tratată prompt, malaria provocată de P. falciparum (tropicală) induce la complicaţii serioase şi chiar decesul bolnavului. Deci, diagnosticul precoce şi tratamentul prompt, sunt cele două elemente principale în prevenirea complicaţiilor malariei.Din motivul migraţiei libere în zonele endemice - cca 30-35 mln.turişti/an, considerabil a sporit riscul de infestare a europenilor printre care anual se înregistrează 10-12 mii cazuri de malarie de import. Europenii, fiind foarte receptivi, 70% din ei contractează malaria tropicală, cu debut grav, uneori fatal. Pe parcursul anilor 1990-2003 malaria a făcut în Europa 900 decese. Din numărul total de astfel de bolnavi cca 70% revin Franţei şi Marii Britanii.
Deci, orice persoană, care călătoreşte într-o zonă unde malaria este endemică, indiferent de scopul urmărit – turismul sau munca, este supusă riscului de a contracta boala.
Vaccinuri eficace împotriva malariei până în prezent nu există, iar unica metodă de a preveni declanşarea bolii şi complicaţiilor ei rămîne a fi chimioprofilaxia prin administrarea remediilor antimalarice.
Este stabilit că pentru a preveni malaria, persoanele care pleacă în ţările cu teritorii endemice la malarie, trebuie să administreze obligator, fără întreruperi, medicamentul indicat cu 2 săptămâni înainte de plecare în zona endemică(focar), pe toată perioada aflării în zona de risc, şi 4-6 săptămâni după părăsirea zonei endemice. Acest lucru este extrem de important şi necesar de respectat pentru a acoperi perioada de incubare a şi preveni apariţia bolii. La moment, sunt mai multe preparate cu acţiune antimalarică specifică, şi în dependenţă de agentul cauzal al bolii, persistent în ţara în care se călătoreşte şi rezistenţa lui remedii, alegerea şi administrarea lor se face la indicaţia medicul infecţionist sau medicului de familie.
Altă măsură de prevenire a molipsirii cu această boală este protejarea de înţepăгturi de ţânţar care se realizează prin echiparea ferestrelor şi uşilor cu plase anti–moschit, pentru prevenirea pătrunderii ţânţarilor în încăperi; evitarea plimbărilor în timpul nocturn; utilizarea plaselor impregnate cu insecticide, a spray-urilor şi a electrofumegatorilor speciali.
Pulverizarea insecticidelor este măsura cea mai eficientă de a reduce rapid numărul de ţânţari. Eficienţa maximă este atinsă atunci când insecticidele sunt pulverizate pe cel puţin 80% din spaţii. Actualmente există insecticide, care fiind pulverizare în interior, rămân active 3-6 luni, în funcţie de substanţă şi tipul de suprafaţă pe care este pulverizat. (Serviciul de presă CNSP)