Cancerul reprezintă o provocare la adresa sănătăţii nu doar la nivel naţional, ci şi european. Împărtăşind cunoştinţele, expertiza şi punând în comun capacităţile existente în domeniul prevenirii şi controlului cancerului, această problemă poate fi abordată mai eficient pe întregul continent.

În fiecare an, 3,2 milioane de cetăţeni europeni sunt diagnosticaţi cu cancer - cel mai adesea, cancer de sân, colorectal sau la plămâni. Deşi se fac progrese constante în cercetarea şi tratarea acestei boli, cancerul rămâne o preocupare esenţială în domeniul sănătăţii.

În ultimile decenii se constată o creştere a indicilor morbidităţii şi mortalităţii prin cancer în mai multe ţări, inclusiv şi în ţara noastră.

Un rol deosebit de important în diagnosticul, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor oncologici revine depistării precoce (st.I-II) a tumorilor maligne.

Factori de risc
• Vârsta: aproximativ 77% din tipurile de cancer sunt diagnosticate la persoane peste 55 ani, dar poate aparea la orice vârstă.
• Istoricul familial de cancer.
• Stilul de viaţă: fumatul (1/3 din toate cauzele), alcoolul, dieta, expunerea excesivă la soare. Aproximativ 1/3 din decesele prin cancer sunt legate de factorii dietetici şi lipsa activităţii fizice la adulţi.
• Factorii de mediu :
- Poluarea aerului - expunere la radon, fum de ţigară.
- Substanţe chimice-benzen, azbest).
• Infecţiile cu anumite virusuri, bacterii sau paraziţi sunt responsabile, în lume, de aproximativ 5% din cancere.
Diferitele tipuri de cancer au factori de risc diferiţi:
• Cancerul de plamâni, oral, laringe, esofag, pancreas, rinichi sunt în relaţie cu obiceiul de a fuma. Fumatul însăşi este responsabil de 1/3 din decesele prin cancer.
• Cancerul de piele are o legatură directă cu durata expunerii neprotejate la razele solare.
• Cancerul de sân are o serie de factori de risc, cum ar fi:
- vârsta: riscul creşte cu numarul anilor;
- modificări ale nivelului hormonal de-a lungul vieţii: vârsta apariţiei primei menstruaţii sub 12 ani, nici o sarcină sau prima sarcina dupa vârsta de 30 de ani, vârsta la menopauza;
- obezitatea;
- activitatea fizică redusă;
- antecedentele familiale (mama, sora) de cancer de sân.
• Cancerul de prostata este condiţionat de mai mulţi de factori de risc:
- vârsta mai avansată;
- dieta bogată în grăsimi şi în carne roşie;
- antecedentele familiale (tata, frate) de cancer de prostată;
- ingestia de suplimente de calciu.
• Cancerul colorectal are o serie de factori de risc, cum ar fi:
- fumatul îndelungat;
- dieta bogată în carne roşie;
- abuzul de alcool;
- antecedentele familiale de cancer colorectal;
- obezitatea;
-activitatea fizica redusă.
• Cancerul endometrial (uterin) are următorii facori de risc:
- expunerea excesivă a endometrului la estrogeni (terapia de substituţie postmenopauza, unele anticoncepţionale, sindromul ovarului polichistic);
- obezitatea.

OMS estimează, că cel puțin o treime din toate cazurile de cancer ar putea fi prevenite și că prevenirea reprezintă strategia cea mai rentabilă pe termen lung pentru controlul cancerului și s-a estimat, că este posibilă prevenirea cancerului prin modificarea sau evitarea factorilor de risc esențiali, cum sunt fumatul, obezitatea, consumul redus de fructe și legume, activitate fizică redusă, consumul de alcool, agenții infecțioși și expunerea la unele substanțe chimice și radiații ionizante.

Starea generală a sănătăţii poate fi îmbunătăţită, iar anumite forme de cancer pot fi evitate dacă adoptăm un mod de viaţă mai sănătos. De asemenea, programele de depistare precoce (screening) au un rol crucial, facilitând depistarea şi tratamentul bolii în faze incipiente.

În prezent se înregistrează diferenţe îngrijorătoare între statele europene în ceea ce priveşte strategiile de control al cancerului şi îngrijirile medicale acordate, inclusiv programele de depistare şi supraveghere a cancerului de sân, cervical şi colorectal desfăşurate. Există o serie de programe UE care colectează date comparabile despre apariţia cancerului şi rezultatele tratamentelor aplicate acestuia, ceea ce facilitează identificarea şi promovarea bunelor practici privind prevenirea, diagnoza şi tratamentul acestei boli, precum şi îngrijirile medicale acordate la nivelul UE. Colaborarea între ţări poate aduce numeroase beneficii.

Codul european împotriva cancerului
Multe aspecte legate de starea generală de sănătate, pot fi îmbunătăţite şi multe decese cauzate de cancer pot fi evitate, dacă adoptăm un mod de viaţă mai sănătos:
1. Nu fumaţi. Dacă fumaţi, opriţi-vă. Dacă nu reuşiţi să vă opriţi, nu fumaţi în prezenţa nefumătorilor.
2. Evitaţi să deveniţi supraponderali.
3. Practicaţi zilnic activităţi fizice susţinute.
4. Măriţi şi variaţi cantitatea de legume şi fructe pe care o consumaţi zilnic: mâncaţi cel puţin cinci porţii zilnic. Limitaţi consumul de alimente cu conţinut de grăsimi animale.
5. Reduceţi consumul de alcool la 2 de bere sau un pahar de vin şi evitaţi consumul băuturilor alcoolice tari.
6. Nu vă expuneți excesiv la soare. Este important, în special, să fie protejați copiii şi adolescenții. Cei care au tendința de a dezvolta arsuri solare trebuie să se protejeze în mod activ toată viața.
7. Aplicaţi în mod strict reguli care au drept scop prevenirea oricărei expuneri la substanțe despre care se știe că provoacă cancer. Respectaţi toate instrucțiunile de protejare a sănătății și de securitate referitoare la substanțele care pot cauza cancer. Respectați recomandările medicilor naţionale pentru protecţia împotriva iradierilor.

Există programe de sănătate publică care ar putea să prevină dezvoltarea cancerului sau să crească probabilitatea de vindecare a acestuia:
1. Femeile peste 25 de ani ar trebui să participe la screening-ul pentru depistarea cancerului de col uterin. Aceasta ar trebui să se facă în cadrul programelor cu proceduri de control al calității în conformitate cu „Orientările europene pentru asigurarea calității în screening-ul pentru depistarea cancerului de col uterin”.
2. Femeile peste 50 de ani ar trebui să participe la screening-ul pentru depistarea cancerului de sân. Aceasta ar trebui să se facă în cadrul programelor cu proceduri de control al calității în conformitate cu „Orientările europene pentru asigurarea calităţii în screening-ul prin mamografie”.
3. Bărbaţii şi femeile peste 50 de ani ar trebui să participe la screening-ul pentru depistarea cancerului colorectal. Aceasta ar trebui să se facă în cadrul programelor care au integrate proceduri de asigurare a calităţii.
4. Participaţi la programele de vaccinare contra infecţiei cu virusul hepatitei B.

Parteneriatul  în controlul şi profilaxia cancerului este structurat în mai multe părţi şi cuprinde următorii paşi:
- Promovarea sănătăţii;
- Depistare precoce;
- Identificarea şi difuzarea de bune practici;
- Cooperarea şi coordonarea din domeniul cercetării cancerului;
- Procesul de evaluare comparativă – furnizarea informaţiilor comparabile
necesare pentru politici şi acţiuni;
- O acţiune durabilă contra cancerului. (Centrul National de Sanatate Publica)