Morbiditatea mai inalta si durata mai scurta a sezonului de transmitere, precum si indicele inalt al nivelului superior admis al morbiditatii multianuale, semnifica existenta in raionul Edinet a unui proces epidemic activ, insotit de diversi factori, atat naturali, cat si sociali.
Procesul epidemic la HVA se manifesta prin afectarea preponderenta a grupelor de varsta 3-6 si 7-14 ani. Morbiditatea prin HVA in aceste grupe de varsta constituie respectiv 12,0 si 9,7 la 1000 copii.
De mentionat, ca copiii de varsta prescolara ce nu frecventeaza institutiile prescolare se imbolnavesc de HVA de 2 ori mai putin fata de copiii care frecventeaza aceste unitati. Pe plan secundar se evidentiaza morbiditatea la studenti SMT (3,9%0), functionari (3,8%0), muncitori (2,6%0).
Dupa nivelul de morbiditate toate localitatile raionului pot fi clasificate in patru grupe: cu morbiditate foarte inalta (400,0-746,8 cazuri la 100000 populatie); inalta (310,7-384,9 cazuri la 100000 populatie); medie (217,7-298,8 cazuri la 100000 populatie); joasa (54,6-190,0 cazuri la 100000 populatie).
Paralel cu nivelul morbiditatii, in aceste grupe de localitati, indicele de sezonalitate diminueaza treptat de la prima grupa la ultima. Nivelul minim al morbiditatii in primele doua grupe se reprezinta numai pe parcursul a doua luni (mai si iunie); in grupa a treia - trei luni (aprilie, mai, iunie); in grupa a patra - patru luni (martie, aprilie, mai, iunie).
Esential se deosebesc grupele de localitati dupa nivelul mediu al morbiditatii anuale, sezoniere si eruptive. Cel mai inalt nivel superior admis al morbiditatii multianuale este inregistrat in prima grupa de localitati - 26,9%000.
In urmatoarele grupe acest indice diminueaza progresiv si constituie 21,8; 14,0 si 12,1%000, corespunzator. Cele mentionate demonstreaza gradul inalt de manifestare a procesului epidemic in grupele de localitati 1 si 2. Unul din factorii ce influentiaza morbiditatea prin HVA in aceste localitati este structura populatiei. In grupele 1 si 2 ponderea copiilor de varsta 0-14 ani constituie 25,0 si 24,5%, pe cand in grupele 3 si 4 - 21,6 si 19,3%, corespunzator. Copiii de varsta 3-14 ani, ce formeaza in principiu morbiditatea prin HVA, constituie in aceste grupe de localitati: 88,2; 81,5; 78,5 si 62,5%, respectiv, din numarul total de copii.
Un alt factor ce poate influenta morbiditatea prin HVA este numarul de locuitori ce revin la o fantana de mina. In primele doua grupe de localitati la o fantana revin 12-15 locuitori, pe cand in grupele 3 si 4 - numai 6. Difera totodata si numarul de apeducte ce revin la o localitate: in prima - 2,75, in a doua si a treia - 2,1; in a patra - 1,6.
Observatiile epidemiologice efectuate pe parcursul anilor in teritoriul raionului Edinet, confirma rolul apei potabile din apeducte si fantani in raspandirea HVA. Factorul hidric conditioneaza semnificativ morbiditatea sezoniera prin HVA. Cresterea sezoniera a incidentei prin HVA de obicei are loc cu 2-3 luni mai tarziu de inrautatirea calitatii apei potabile din apeducte si fantani.
Totodata este necesar de mentionat si rolul factorului habitual in declansarea procesului epidemic in hepatita virala A. In rezultatul examinarii minutioase a focarelor de HVA pe parcursul anilor 1996, 1997 si 1998 s-a stabilit ca contactul habitual reprezinta 43,4; 42,4 si 32,1%, respectiv.
In rezultatul analizei corelative multifactoriale a fost depistata o corelatie direct proportionala a morbiditatii multianuale prin HVA cu nivelul de poluare a apelor de supravata (coeficientul de corelare (Rxy=9,58), nivelul apelor freatice (0,43), numarul de persoane ce folosesc apa din fantani (0,43) precum si cu nivelul de poluare a produselor alimentare (0,52) si cantitatea de pesticide utilizata in teritoriul raionului Edinet (0,73).
Desi legatura corelativa este medie, totusi, rezultatul analizei demonstreaza faptul ca nivelul morbiditatii prin HVA in mare masura este in dependenta de calitatea apei potabile. De mentionat ca calitatea apei din apeducte are o corelatie directa cu calitatea apei din fantani (Rxy=0,96 dupa indicii colifagi si 0,54 dupa indicii microbieni). Totodata, calitatea apei din fantani dupa indicii microbieni are o legatura directa cu starea sanitara a fantinilor si temperatura medie anuala a aerului (Rxy=0,95 si 0,56 respectiv), pe cand indicii din apeducte - cu nivelul de poluare a apelor de suprafata (0,68), iar ultimul - cu nivelul de precipitatii atmosferice (0,59). Continutul de nitrati in fantani este in functie directa de starea sanitara a fantanilor (Rxy=0,81), iar numarul de persoane ce folosesc apa din fantani - cu temperatura medie a aerului (0,88) si nivelul apelor freatice (0,80).
Luand in consideratie faptul ca calitatea apei potabile si nivelul igienic al institutiilor de copii este in functie directa de unii factori sezonieri (temperatura aerului, precipitatiile atmosferice, numarul de muste, nivelul apelor freatice etc) precum si caracterul sezonier al morbiditatii prin HVA, am decurs la efectuarea aceleasi analize corelative multifactoriale, insa in aspect al dinamicului anual.
In acest aspect se determina si mai demonstrativ legatura directa si puternica a incidentei prin HVA cu calitatea apei potabile din apeducte si fantani (Rxy=0,93 si 0,86 respectiv), poluarea apelor de suprafata si produselor alimentare (Rxy=0,91 si 0,71 respectiv), numarul populatiei ce foloseste apa din fantani (Rxy=0,83), populatia de muste si conditiile sanitaro-igienice in institutiile de copii (Rxy=0,97, 0,77), nivelul apelor freatice (Rxy=0,76), agricultura (Rxy=0,89, 0,58).
Totodata, toti acesti factori, ce determinca situatia epidemiologica prin HVA sunt in legatura directa cu cantitatea de precipitatii atmosferice si temperatura medie a anului.
Analiza corelativa a nivelului morbiditatii prin HVA cu factorii naturali au depistat o legatura directa cu intensitatea radiatiei solare (Rxy=0,66), ce se confirma atat prin legatura directa cu durata zilei si numarul de ore solare pe zi (Rxy=0,68 si 0,64 respectiv), cat si prin legatura de corelatie inversa cu numarul de zile fara soare (Rxy=-0,63) nebulozitatea (Rxy=-0,82), numarul de zile cu ceata si durata medie a cetii (Rxy=-0,52). Totodata, intensitatea morbiditatii prin HVA este in functie directa cu temperatura aerului (Rxy=0,78) si a solului (Rxy=0,82) in timpul de vara, si invers proportionala cu viteza aerului (Rxy=-0,94), presiunea atmosferica (Rxy=-0,24) si umiditatea (Rxy=-0,64) aerului, fapt ce se confirma prin legatura corelativa direct proportionala cu deficitul de saturatie a aerului (Rxy=0,70).
Situatia epidemiologica prin HVA este influentata, evident si de cantitatea precipitatiilor atmosferice (Rxy=0,76). Cu cat numarul de zile cu precipitatii atmosferice joase (pana la 1,0mm/m2) este mai mare cu atat situatia epidemiologica este mai favorabila (Rxy=-0,64) si invers, incidenta prin HVA sporeste odata cu cresterea numarului de zile cu precipitatii atmosferice masive (pana la 10mm/m2), ce se confirma atat prin legatura corelativa directa si puternica (Rxy=0,71), cat si prin legatura directa medie cu numarul de zile cu descarcari electrice si durata descarcarilor electrice (Rxy=0,64).
Asadar, analiza corelativa intre incidenta prin HVA in lunile de toamna si factorii climaterici in lunile de vara demonstreaza prezenta vadita a fenomenului "cauza-efect".
Totodata, din palitra de factori climaterici, inclusi in analiza de corelatie factoriala, mai reprezentativi sau dovedit a fi: suma radiatiei solare directe la cer acoperit moderat (MDJ/m2), temperatura medie minimala a aerului (C0), temperatura medie a solului la adancimea de 20cm (C0), viteza aerului si numarul de zile cu umiditate relativa a aerului mai mare de 80%, cantitatea de precipitatii atmosferice lichide (mm/m2), numarul de zile cu precipitatii atmosferice masive (pana la 10 mm/m2) si nebulozitatea (baluri). Acesti factori pot fi folositi efectiv la pronosticarea situatiei epidemiologice prin HVA.