Acea durere care disparea odată ce ne opream nu prea avea legatură cu ficatul, ci cu intestinul gros care face un cot în dreptul ficatului şi gazul se ridică şi apasă pe intestin. Durerea este de obicei de acolo, şi nu dintr-o acumulare de sânge în ficat. Ne amintim, de asemenea, unii dintre noi că dacă am mâncat prea mult şi multe grăsimi am avut dureri (jenă) la „ficat”, în principiu, acele dureri aparţineau veziculei biliare, adică vecinei ficatului, care trebuia să se contracte „zgomotos” sau poate, mai rău, pancreasului”.
Structura anatomică a ficatului de organ „plin” nu permite situarea de fibre nervoase de sensibilitate în interiorul lui, ci doar în învelişul lui (capsula hepatică Glisson). Astfel ficatul doare în situaţii exceptionale, când apar abcese pe ficat, tumori mari la suprafaţa lui sau când inima nu mai reuşeşte să adune sângele şi-l lasă să se acumuleze, dilatând ficatul.
Ficatul „oboseşte” îndeosebi din cauza agresiunilor chimice sau alimentare (sau eventual, virale). Ficatul este dependent de ce mâncăm, dar şi de cum mâncăm şi chiar de cum trăim. Dacă mâncăm alimente fără vitamine, alimente conservate (cu chimicale), alimente cu multe glucide şi grăsimi, dar fără proteine este rău şi ficatul „oboseşte”.
Dacă mâncăm mai mult decât este necesar doar o dată pe zi, sau seara, ficatul se simte obligat să facă rezerve, şi, din nefericire, rezervele se constituie din grăsimi şi se depozitează în însăşi structura lui, ducând la ficatul gras.
E important şi cum trăim, căci „alergând” zilnic zeci (sute) de kilometri (evident, cu maşina) uităm că mişcarea organizată trebuie să facă parte din viaţa obişnuită. Nu e vorba neapărat de sport organizat, dar o plimbare „vioaie”, o bicicletă de casă sau chiar câteva mişcări de „înviorare” în casa nu sunt imposibil de realizat, dar absolut necesare şi nu numai pentru ficat.
De obicei, durerea localizată subcostal drept poate apărea din cauza unor:
- boli de fiere;
- boli de colon (intestin gros);
- pleurezii;
- infecții în regiune (pleurale, biliare, peritoneale, cutanate);
- "Herpes zoster";
- dureri de rinichi iradiate anterior;
- dureri de stomac sau duoden.
- maladii hepatice care nu cauzează dureri în zona ficatului;
Cu toate că durerea din zona ficatului este relativ frecventă, ficatul doare foarte rar. Această durere este rareori generată de o boală a ficatului, frecvent fiind dată de fiere, colon, perete abdominal. De obicei nu dau durere de ficat următoarele maladii hepatice:
- hepatita cronica B, C, autoimună;
- hepatita acută virală și etanolică;
- ciroza hepatică;
- hemangiomul hepatic;
- steatoza hepatică (ficatul gras);
- chistele simple de ficat.
Structura anatomică a ficatului de organ "plin" nu permite situarea de fibre nervoase de sensibilitate în interiorul lui, ci doar în invelisul lui (capsula hepatica Glisson). Durerea care să țină efectiv de ficat, ca organ, are drept mecanism distensia bruscă a capsulei întru-un interval scurt de timp, de diverse cauze. Astfel, ficatul doare în situații excepționale, când apar abcese pe ficat, tumori mari la suprafața lui sau când inima nu mai reușește să adune sângele și-l lasă să se acumuleze, dilatând ficatul.
Durerea de ficat (hepatalgia) poate apărea în următoarele boli:
- insuficiența cardiacă (oboseala inimii);
- pericardite;
- cancer de ficat (hepatom);
- metastaze hepatice ale cancerelor localizate în alta parte;
- icter mecanic;
- chiste mari de ficat;
- angiocolite (infecția căilor biliare);
- traumatisme;
- tromboflebita venei porte;
- abces hepatic.
De cele mai multe ori, evoluția nefavorabilă a bolilor de ficat se explică prin nerespectarea normelor igieno-dietetice. Trebuie respectat atât regimul de odihnă, cât și cel alimentar. Câteva dintre alimentele interzise bolnavilor de ficat sunt băuturile alcoolice, cafeaua, carnea grasă de porc, de oaie, mezelurile, afumăturile, condimentele, muștarul, piperul, fasolea.
Alimente permise sunt sucurile de fructe, ceaiurile, produsele lactate, carnea slabă de vaca și pasăre, pește slab (știuca, șalău), brânzeturile sub orice formă, exceptându-le pe cele afumate. Dintre condimente se recomanda cimbrul și țelina. Pentru bolnavii cu afecțiuni ale ficatului sunt indicate curele de fructe ca: struguri, pepeni, mere, lămâi, portocale. Cu acțiune protectoare pentru celula hepatică și cu rezultate bune se recomandă mierea de albine.
Mesele trebuie să fie mai mici și mai dese; trebuie evitate eforturile fizice, stările de stres, tensiunile nervoase; de asemenea, trebuie respectate orele de somn.