În centrul atenţiei campaniei din acest an vor fi persoanele din toate ţările lumii care au găsit noi modalităţi de a combate tuberculoza şi pot fi exemple pentru toţi ceilalţi. Ideea constă în aceea de a extinde recunoaşterea celor care au pus în practică o varietate de inovaţii în contexte diferite:

• cercetarea care vizează descoperirea noilor instrumente de diagnosticare, medicamente sau vaccinuri;
• cercetare operaţională care vizează îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii  îngrijirii tuberculozei;
• noi abordări în ajutarea oamenilor de a avea acces la diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei;
• parteneriate inovatoare între actorii internaţionali pentru sprijinirea persoanelor bolnave de tuberculoză;
• îmbunătăţirea integrării şi îngrijirii sănătăţii persoanelor bolnave de tuberculoză;
• noi abordări de a oferi sprijin şi asistenţă persoanelor bolnave de  tuberculoză de către membrii comunităţilor;
• metode inovatoare de a informa populaţia cu privire la tuberculoză.

Consideraţii pentru petrecerea campaniei

• În fiecare comunitate există oameni care au pus în practică inovaţii legate de tuberculoză. Ei trebuiesc susţinuţi prin oferirea unor premii de onoare la ceremoniile organizate în cinstea Zilei Mondiale de Combatere a Tuberculozei.
• Creşterea gradului de conştientizare cu privire la realizările inovatorii, prin
• campanii cu postere.
• De a utiliza mass-media pentru a mediatiza la posturile de radio şi televiziune, în ziare realizările inovatoare cu privire la combaterea tuberculozei.
• Organizarea unui grup de discuţii care va lua în considerare modul în care persoana implicată în lupta împotriva tuberculozei, poate contribui la utilizarea acestor inovaţii în comunitatea sa sau să stimuleze activităţile guvernului naţional.

Tuberculoza a reprezentat mult timp o problemă de sănătate publică. In secolul XIX, boala era responsabilă pentru o treime din decese în Europa. Odată cu descoperirea antibioticelor antituberculoase, în anii 1940, se credea că tuberculoza va fi complet  eradicată. Dupa o scădere constantă a incidenţei în ţările dezvoltate, care a continuat pana în anii 80, în prezent se constată o reemergenţă a bolii, în special la persoanele fară adapost, la utilizatorii de droguri intravenoase şi la pacienţii infectaţi cu HIV. In prezent, există 8 milioane de cazuri de tuberculoză simptomatică, iar 3  milioane de decese se înregistrează în fiecare an. Astfel, TBC este a doua cauza infecţioasă de deces din lume, doar SIDA făcînd mai multe victime.

Se estimează, că o treime din populaţia lumii este infectată cu bacilul Koch, iar la cca 5 – 10% dintre aceştia infecţia latentă progresează într-o formă de boală activă.

Creşterea incidenţei tuberculozei pe plan mondial se datorează  unei serii de factori: sporirea numărului de imigranţi din ţări în care tuberculoza este endemică, epidemia de SIDA, apariţia unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice.

Tulpini rezistente la unele medicamente antituberculoase au fost identificate în toate ţările studiate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. O formă deosebit de periculoasă de TBC este tuberculoza chimiorezistentă.

În ţările dezvoltate, incidenţa tuberculozei este mai mare în rîndul vârstnicilor; în timp ce în ţările cu nivel economic scăzut, boala este mai frecventă în randul tinerilor. Vârstnicii sunt mai vulnerabili la TBC datorită reactivării infecţiei latente, pe masura slăbirii sistemului imunitar, odată cu înaintarea în vârsta.

Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet efectuat sau inadecvat este deosebit de periculos. Atunci când bolnavii nu iau medicamentele prescrise, nu respectă sau întrerup tratamentul înainte de termen, ei pot rămâne infecţioşi, iar bacteriile pot dezvolta o rezistenţă la medicamente. Persoanele pe care le pot infecta, vor purta la rândul lor o formă de tuberculoză chimiorezistentă.

Activităţile de control al tuberculozei în Republica Moldova, pe parcursul anului 2009, au fost orientate spre stabilizarea situaţiei epidemice şi reducerea răspîndirii infecţiei, prevăzute în Programul naţional de control şi profilaxie al tuberculozei pentru anii 2006-2010, Hotărîrea Guvernului nr. 1409 din 30.12. 2005. Stabilirea ca obiectiv stoparea răspândirii tuberculozei şi eficientizarea măsurilor de control ale acesteea a impus aplicarea mecanismul de finanţare al tratamentului pacienţilor afectaţi de maladii social-condiţionate, inclusiv, de tuberculoză dintr-o singură sursă.

Astfel în anul 2009 în republică, malul drept incidenţa caz nou prin tuberculoză a constituit 90,4 la 100.000 locuitori faţă de 92,4 în anul 2008.

Mortalitatea prin tuberculoză în anul 2009 a constituit 14,7 decese la 100  mii de locuitori, în anul 2008 au fost înregistrate 16,5 decese la 100 de mii locuitori.

Semne şi simptome ale tuberculozei:

• - tuse;
• - expectoraţii de culoare neobişnuită sau sanguinolente;
• - febră uşoară;
• - inapetenţă şi scădere în greutate;
• - transpiraţii nocturne;
• - dureri în piept la respiraţie sau în timpul tusei;
• - dureri ale coloanei vertebrale sau ale principalelor articulaţii.

Peste 50% din persoanele afectate nu prezintă nici un simptom o lungă perioadă de timp. Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Dar, întrucît debutul bolii este insidios, persoana infectată poate pune tusea pe seama fumatului sau a unui episod recent de gripă. Tusea poate produce o cantitate mică de spută verde sau galbenă dimineaţa. In cele din urmă, sputa poate prezenta striaţii sanguinolente, dar cantităţile mari de sânge sunt rare.

Transpiraţiile nocturne abundente constituie un alt semn al TBC, dar la fel ca şi tusea, nu este specific tuberculozei.  Tuberculoza extrapulmonară afectează îndeosebi ganglionii limfatici, dar şi oasele, creierul, cavitatea abdominală, pericardul, articulaţiile şi organele genitale. Aceste localizări ale tuberculozei sunt dificil de diagnosticat.

Simptomele tuberculozei extrapulmonare sunt nespecifice şi constau de obicei în astenie, inapetenţă, febră intermitentă, transpiraţii şi uneori scădere în greutate. In unele cazuri, infecţia poate cauza durere sau disconfort.

Factori de risc

• slăbirea sistemului imunitar datorită unei boli a sistemului imunitar, precum SIDA (tuberculoza este o cauză importantă de deces la bolnavii de SIDA); unor tratamente medicale – chimioterapia sau corticoterapia;
• malnutriţia;
• vîrsta – copiii si vârstnicii prezintă un risc crescut;
• frecventarea unei comunităţi în care se află un număr mare de pacienţi cu tuberculoză activă (spitale, închisori, etc.). În acest caz, este recomandată efectuarea de teste cu regularitate.

Frecventarea ocazională a unei persoane contagioase nu antrenează în mod automat infectarea. Totusi, riscul unei persoane sănătoase de a se infecta cu bacilul Koch depinde de numărul şi de gradul de contagiozitate al bolnavilor de tuberculoză, precum şi de durata contactului cu acestea.

La rândul său, gradul de contagiozitate depinde de densitatea bacililor în spută şi de frecvenţa tusei:

• - În comunităţile închise, cu un număr mare de bolnavi de tuberculoză, condiţiile de convieţuire (suprapopularea, ventilaţia slabă) joacă un rol în transmiterea infecţiei.
• - vizitele în ţările cu un număr mare de cazuri de tuberculoză;
• - nutriţia inadecvată – conform studiilor, unele deficienţe nutriţionale sunt corelate cu o incidenţă mai mare a tuberculozei: deficienţa de proteine, vitamina B12 (frecventa la vegetarieni), vitamina D şi zinc.

Transmiterea tuberculozei
Tuberculoza se răspîndeşte mai ales în mediile în care predomină urmatoarele condiţii: malnutriţia, condiţiile sanitare deficitare, suprapopularea, lipsa serviciilor medicale.

În ţările defavorizate, tuberculoza este endemică. În ţările occidentale, boala este raspandită îndeosebi în mediile defavorizate, la persoanele fără adapost, la bolnavii de SIDA. Infectia cu HIV creşte cu 30% riscurile de progresie spre tuberculoză activă.

Strategia Tratamentului sub Directă Observaţie (DOTS)
Strategia DOTS de control al Tuberculozei DOTS = Directly Observed Treatment Strategy (Strategia Tratamentului sub Directa Observatie) este Strategia recomandată de către OMS pentru controlul tuberculozei, elaborată în 1993, când OMS a declarat TB urgenţă mondială şi este o modalitatea de control a TB cu cel mai bun raport cost-eficienţă.

Strategia include 5 componente cheie:
1. Angajamentul Guvernului pentru acordarea de sprijin activităţilor de control al TB.
2. Detectarea cazurilor prin examen microscopic al sputei la pacienţii simptomatici (D = Direct).
3. Tratament standardizat, direct observat, cu durata de 6 - 8 luni (O = Observed).
4. Aprovizionare neîntreruptă cu medicamente antituberculoase de calitate (T = Treatment).
5. Sistem standardizat de evidenă şi raportare a cazurilor (S = Standardized)

Obiectivele strategiei DOTS:

• Detectarea a cel puţin 70 % din cazurile noi de TB pulmonară.
• Rata de succes terapeutic > 85 %.
• Prevenirea apariţiei unor noi infecţii prin vindecarea pacienţilor contagiosi.
• Prevenirea dezvoltării TB rezistente la medicamente prin urmarea unui tratament corect.

Cele 6 componente ale Strategiei  Stop Tuberculoza:

• Să continue extinderea şi consolidarea punerii în aplicare a strategiei de înaltă calitate a DOTS (tratamente observate direct, cursuri de scurtă durată).
• Implicarea la consolidarea sistemelor de sănătate.
• Implicarea tuturor furnizorilor de servicii medicale.
• Încurajarea persoanele bolnave de tuberculoză.
• Promovarea cercetării.

(Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva al RM)