În perioada 24 aprilie – 1 mai 2010, în Republica Moldova, de rînd cu 47 state Europene, ţările continentului American şi din Regiunea Estmediterană OMS, se desfăşoară Săptămâna Europeană a Imunizărilor. Această acţiune se petrece în statele din Europa al cincilea an conform Hotărârii Conferinţei Internaţionale de Imunizări de la Copenhaga din 19-20 septembrie 2006. Scopul acţiunii constă în promovarea vaccinărilor pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase.

Necesitatea acestei acţiuni e dictată de faptul, că necătând la accesul înalt al copiilor şi adulţilor la serviciile de imunizări în ţările Regiunilor OMS Europeană, Americană şi Estmediterană, comparativ cu alte regiuni ale lumii, cuprinderea cu vaccinări în unele ţări, grupe de populaţie, rămâne a fi insuficientă pentru prevenirea epidemiilor, realizarea strategiilor de eliminare şi eradicare a unor boli contagioase. Cauzele principale ale cuprinderii insuficiente cu vaccinări sunt:

• insuficienţa resurselor financiare în unele state pentru a asigura vaccinarea deplină a grupelor de risc;
• ne cunoaşterea de către o parte din lucrătorii medicali a eficienţei şi inofensivităţii imunizărilor sau interesul unora de a avea mai mulţi bolnavi, care le aduc venit;
• lipsa informaţiei veridice la unele grupe de populaţie privind necesitatea şi beneficiul imunizărilor;
• neglijenţa pentru sănătatea sa şi copiilor săi a unor grupe social vulnerabile (săraci, migraţi, bolnavi cu afecţiuni psihice, alcoolici, narcomani, vagabonzi etc.);
• refuzul unei parţi a populaţiei de la vaccinări din motive religioase incorect înţelese sau din cauza dezinformărilor difuzate prin canalele mass-media, prin Internet;
• serviciilor de vaccinări antecedente de joasă calitate.
• Războaiele, conflictele naţionale duc neapărat la diminuarea cuprinderii cu vaccinări şi creşterea morbidităţii prin boli infecţioase.

Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în sănătatea publică, contribuind la stabilirea echităţii sociale şi consolidarea socio-economică a familiei şi societăţii. Prin imunizări se promovează sănătatea şi sunt diminuate prejudiciile de ordin medical, social şi economic, cauzate de bolile prevenibile prin vaccinări, printre care sunt suferinţa cauzată de boală, invaliditate şi deces. Aspectul moral al imunizărilor, recunoscut de comunitatea mondială, constă în faptul că fiecare Om născut în rezultatul chinurilor sarcinii şi naşterii – are dreptul la o viaţă lungă şi fericită, fără  prejudiciile cauzate de boală şi consecinţele ei. Aspect economic – Banca Mondială consideră cel mai preţios capital Omul în care se fac investiţii pentru creştere, educaţie, instruire în scopul de a reproduce bunurile materiale şi a asigura continuitatea speciei umane.

Anume din aceste considerente imunizările sunt recunoscute şi se realizează în toate ţările lumii. Conform rapoartelor naţionale către OMS în anul 2008 vaccinarea BCG contra tuberculozei s-a efectuat în 156 ţări cu o acoperire vaccinală de 89%, comparativ cu 77 ţări şi 16% în anul 1980. Vaccinarea contra poliomielitei în 2008 s-a efectuat în 185 ţări cu acoperire vaccinală globală de 89% faţă de anul 1980 – 94 ţări cu acoperire vaccinală de 25%. În rezultat numărul cazurilor de poliomielită a fost redus de la 52.795 în 1980 la 1.731 în 2008, poliomielita fiind eliminată din ţările continentelor American, Australian, European şi mai înregistrându-se epidemic doar în 4 state: India, Pakistan, Afganistan, Nigeria şi în cazuri unice sau erupţii locale în ţări unice din Africa.

Menţinerea cazurilor de poliomielită provocată de viruşi sălbatici în unele ţări impune necesitatea continuării vaccinării antipoliomielitice în toate ţările lumii, dictată de pericolul importului ei. Riscul răspândirii poliomielitei în ţările cu acoperire vaccinală insuficientă la importul virusului poliomielitic sălbatic, despre care permanent atenţionează epidemiologii, actualmente se confirmă în realitate prin izbucnirea epidemică de poliomielită în anul curent (2010) din Tadjikistan, unde din decembrie 2009 pînă la 20.04.2010 s-au înregistrat 120 cazuri de paralizie acută flască, cu confirmarea circulaţiei virusului poliomielitic sălbatic.    

Numărul ţarilor care aplică vaccinarea contra difteriei, tetanosului şi tusei convulsive (DTP) a sporit de la 95 în 1980 la 185 în 2008, iar cuprinderea cu vaccinări a copiilor până la vârsta de 12 luni la nivel global de la 26% în 1980 la 87% în 2008, atingându-se acoperire vaccinală de 95% în Regiunile OMS Europeană şi Pacificului de West, 92% pe continentul American, dar rămânând joasă în ţările africane – 72%. În rezultat numărul cazurilor de tuse convulsivă la nivel global a fost redus de la 1.982.355 în 1980 la 151.568 în 2008, cazuri de tuse convulsivă continuând să fie depistate în toate regiunile lumii, inclusiv cea Europeană - 25.278 şi Republica Moldova – 47 în 2009, preponderent între copii nevaccinaţi.

Vaccinarea DTP, de rînd cu revaccinările contra difteriei şi tetanosului la copii şi adulţi, au contribuit la diminuarea globală a numărul cazurilor de difterie de la 97.774 în 1980 la 4.273 în 2007 cu creştere pînă la 7.088 în 2008 pe contul ţărilor Asiei de Sud-Est, precum şi comunităţilor cu acoperire vaccinală joasă. Cazuri de difterie continuă să fie depistate în toate regiunile lumii, inclusiv cea Europeană (Ucraina, Rusia, Letonia etc.) şi la diminuarea cuprinderii cu vaccinări - neapărat duc la răspîndirea epidemică a difteriei, după cum s-a întâmplat în statele post-sovietice în anii 90 ai secolului 20.

Numărul cazurilor de tetanus a fost redus global de la 114.248 în 1980 la 16.628 în 2008, tetanus la copii nou născuţi, care în majoritatea cazurilor au un final dramatic, respectiv de la 13.005 în 1980 la 6.658 în 2008. Menţinerea la nivel înalt a cazurilor de tetanus şi tetanus la nou născuţi e determinat de faptul prezenţii globale de infectare din sol, refuzul sau neglijenţa faţă de vaccinări ale adulţilor, inclusiv femeilor de vârstă fertilă. Doar o femeie vaccinată corect poate fi protejată ea şi pruncul sau de tetanus. Tot din cauza cuprinderii joase cu vaccinări antidifterice ale adulţilor morbiditatea prin difterie se menţine la nivel înalt şi această maladie a copilăriei a devenit în bici al adulţilor.

În anul 1980 vaccinarea contra rujeolei a fost raportată doar de 69 ţări ale lumii cu acoperire vaccinală la nivel globale de 13%, fiind înregistrate 4.211.431 cazuri de rujeolă. În anul 2008 vaccinarea antirujeolica a fost raportată de 184 ţări cu cuprindere vaccinală a copiilor de vârsta sub 24 luni de 93%, iar numărul global a cazurilor de rujeolă a scăzut la 281.972. În ultimii ani practic toate ţările Europei aplică vaccin combinat contra rujeolei, oreionului, rubeolei, asigurându-se protejarea concomitentă contra 3 boli infecţioase şi diminuându-se riscul naşterii copiilor cu vicii cardiace, ale văzului, auzului, sistemului nervos, cauzare de rubeolă, sterilităţii la bărbaţi din cauza oreionului etc. Vaccinul combinat contra rujeolei, oreionului şi rubeolei se aplică în Republica Moldova din anul 2002 la copii cu vîrsta de 1 şi 7 ani.

Ştiinţa medicală globală se află mereu în cercetare şi creare a vaccinurilor noi, pentru a preveni un şir mai mare de infecţii. În anul 1990 vaccinarea contra hepatitei virale B, cauză majoră al cancerului hepatic, cirozei ficatului şi hepatitelor cronice, a fost raportată doar de 10 ţări cu cuprindere vaccinală globală de 1,0%. Către anul 2008, vaccinarea contra hepatitei virale B se practica în 154 ţări cu cuprindere vaccinală globală a copiilor cu vârsta sub 12 luni de 70%, inclusiv Regiunea Americană – 85%, Pacificului de West şi Europeană – 76%.

Însă vaccinurile noi sunt costisitoare şi o mare parte din ţări nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru a asigura imunizarea gratuită a populaţiei. De aceea comunitatea internaţională a creat Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI), care acumulează mijloace financiare din donaţiile ţărilor bogate şi particulare, asigurând cu vaccinurile noi ţările sărace. Această Alianţă alocă mijloace financiare pentru asigurarea cu vaccinuri noi a circa 77 ţări, inclusiv şi a Republicii Moldova.

Anume datorită asistenţei Alianţei GAVI, de rând cu eforturile interne  ale multor ţări, vaccinarea contra infecţiei cu Haemophilus influienzae tip b, agent cauzal al meningitelor şi pneumoniilor severe de care decedează şi rămân invalizi copii mici, a devenit posibilă către anul 2008 în 99 ţări ale lumii cu cuprinde re vaccinală globală de 29%, comparativ cu 30 de ţări şi 14% în anul 2000. În statele continentului American cu acest vaccin se imunizează 90% din copii, Regiunea Europeană – 65%. Datorită asistenţei Alianţei GAVI vaccinarea contra infecţiei cu Haemophilus influienzae tip b a fost implementată din anul 2009 şi pentru copii din Republica Moldova.

De asemenea graţie asistenţei internaţionale în anul 2008 vaccinările contra infecţiei cu Rotavirus, provocator al bolii diareice la copii, a fost implementată în 19 ţări (2006 – 6); infecţiei pneumococice, cauză a pneumoniilor şi meningitelor deseori fatale pentru copii, a fost implementată în anul 2008 deja în 31 state, comparativ cu 5 în 2005. Vaccinurile contra infecţiilor rotavirale şi pneumococice se planifică a fi accesibile şi pentru copii din Republica Moldova în viitorii 5 ani în cazul obţinerii asistenţei Alianţei GAVI. Eforturile internaţionale fac mai accesibilă vaccinarea antigripală.  

Progresul ştiinţific şi tehnologiile contemporane au făcut posibilă producerea vaccinului contra infecţiei cu virusul papilomei umane, care provoacă cancerul colului uterin. Acest vaccin este primul în lume care asigură prevenirea cancerului. Datorită asistenţei unor organizaţii filantropice în toamna anului curent de acest vaccin vor beneficia circa 4.800 fetiţe din păturile social vulnerabile din Republica Moldova, pentru care n-are cine procura vaccinul dat la costul de circa 1.400 lei pentru o doză.

În afară de eforturile statului şi organizaţiilor internaţionale în Republica Moldova, ca şi în alte ţări, pentru lărgirea accesului populaţiei la prevenirea bolilor infecţioase prin vaccinări, inclusiv noi şi costisitoare, este permisă vaccinarea contra plată în cabinete private de vaccinări autorizate şi supravegheate de stat. Compania GlaxoSmithKline, unul din cei 3 mari producători mondiali de vaccinuri calitative, deja a deschis 5 cabinete de vaccinări contra plată – 4 în mun. Chişinău, 1 în mun. Bălţi şi planifică extinderea reţelei, reieşind din solicitări.          

Moldova a fost şi rămâne un bun promovator al vaccinărilor, asigurându-se o protecţie înaltă a populaţiei contra bolilor contagioase. Pe parcursul ultimilor 10 ani au fost implementate vaccinuri noi contra rubeolei, infecţiei cu Haemophilus influienzae tip b, au fost realizate campanii de vaccinare în masă contra rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei virale B. Cuprinderea cu vaccinări a copiilor a fost de peste 95%. Datorită vaccinărilor ţara este liberă de poliomielită, nu au loc cazuri de rubeolă congenitală, tetanus obstetrical şi al nou-născutului, în perioada 2002-2008 n-au fost cazuri de difterie, în anii 2005-2009 n-au avut loc cazuri de tetanus, 2008-2009 - cazuri de rujeolă şi doar cîte 1 caz de rubeolă anual. Prin campania de imunizări din 2008 a fost curmată epidemia de oreion şi preluat controlul asupra infecţiei date.

Contra hepatitei virale B este deja vaccinată peste 98% din populaţia cu vârsta de până la 22 ani, numărul cazurilor de această infecţie groaznică la copii fiind reducă de la 943 în anul 1990 la 3 în 2009, iar numărul total de cazuri de la 2.512 în 1990 la 152 în 2009. Vaccinările contra tuberculozei previn eficient cazurile de tuberculoză generalizată la copii. Astfel din 12 cazuri de meningită tuberculoasă în anii 2006 – 2009 doar 2 au avut loc la copii. Incidenţa prin tusea convulsivă se menţine sub 1,5 cazuri la 100 mii populaţie şi circa 85% din cei care fac tusea convulsivă sunt nevaccinaţi contra acestei infecţii.

Datorită vaccinărilor antigripale anual se previn mii de decese cauzate de gripă. Vaccinările contra gripei pandemice servesc o barieră sigură pentru prevenirea răspândirii largi a gripei pandemice. Vaccinarea contra rabiei şi până astăzi rămâne unicul mijloc de salvare a vieţii pentru cei atacaţi de animale bolnave prin această infecţie.

Însă succesele obţinute datorită vaccinărilor sunt în pericol. Tot mai multă populaţie şi o parte din lucrătorii medicali negativ se atârnă faţă de vaccinări. Cresc cazurile de refuz şi omiteri medicale de la vaccinare. În Republica Moldova în anul 2009 a scăzut sub 95% cuprinderea cu vaccinări la vârstele ţintă cu vaccinurile contra difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, oreionului, rubeolei. În teritoriile transnistrene indicatorii de cuprindere cu aceste vaccinări sunt mai joşi de 80%, iar contra poliomielitei sub 90%.

Tendinţă de diminuare a cuprinderii cu vaccinări se manifestă şi în unele teritorii de pe malul drept al Nistrului (mun. Chişinău, raioanele Cahul, Ciadîr-Lunga, Donduşeni, Vulcăneşti. Cu greu se efectuează vaccinările contra gripei pandemice în municipiile Bălţi şi Chişinău, raioanele Cahul, Cantemir, Leova, Comrat, Ciadîr-Lunga, Vulcăneşti, teritoriile transnistrene. Circa 3 mii copii născuţi în anul 2009 şi înregistraţi în oficiile stării civile nu sunt la evidenţa în instituţiile medicale şi rămaşi în afara serviciilor de imunizări.

Argumentele celor care refuză vaccinarea sunt – dacă azi în ţară nu sunt cazuri de boală de ce trebuie să mergem la vaccinare. Logica e simplă dar greşită. Scăderea cuprinderii cu vaccinări cu anii duce la acumularea unor contingente semnificative de populaţie neprotejată şi la un import eventual a infecţiei se declanşează o nouă epidemie. Nu au nici o bază ştiinţifică şi sunt lipsite de orice temei afirmaţiile celor care propagă dauna vaccinărilor. Vaccinurile sunt calitative, eficiente şi inofensive, ele trec un control riguros înainte de a fi prezentate pentru aplicare populaţiei. Prin serviciile de vaccinări sistemul medical oferă sănătate şi viaţă. Două mesaje simple pot asigura bunăstarea sănătăţii:

1.Populaţia - să accepte vaccinările, să se prezinte la instituţiile medicale pentru vaccinare şi să insiste la vaccinare.
2.Lucrătorii medicali – să promoveze vaccinările şi să presteze servicii de vaccinare de înaltă calitate.

Conform rapoartelor statistice privind vaccinările efectuate în Republica Moldova pe parcursul anului 2006 (Formular 5-san) către vârsta de 12 luni au fost cuprinşi cu vaccinări BCG 99,7% copii, VPO3 – 98,7%, DTP3 – 98,5%, HVB3 – 98,7% şi către vârsta de 15 luni a 97,2% copii au fost vaccinaţi cu vaccinul ROR. Planul de revaccinări contra difteriei şi tetanosului a adulţilor a fost realizat la 80,5% cauza fiind lămurită prin lipsa in ţară a unui număr semnificativ de persoane, plecate la muncă în alte ţări. 

Însă în prevenirea bolilor contagioase există şi probleme. În 2 studii populaţionale reprezentative din anii 2000 şi 2005 au fost constataţi indicatori mai joşi de acoperire vaccinală cu 3-6% faţă de cei raportaţi de instituţiile de medicină primară. Dacă în studiul din 2000 în gospodării au fost identificaţi 5% copii de vîrsta sub 5 ani, care nu se aflau la evidenţă medicală în localitatea identificării şi nu aveau date despre vaccinări, apoi în studiul din 2005 proporţia lor a crescut pînă la 10%. Continuă abuzul de omiteri neargumentate a copiilor de la vaccinări în rezultatul căror copiii nu se vaccinează la vârsta de risc a îmbolnăvirii. Ani la rând cel mai jos nivel de cuprindere cu vaccinări, inclusiv mai joşi de nivelul de risc se atestă în teritoriile transnistrene.

Reacţiile la DTP s-au manifestat prin hiperpirexie, plâns neîntrerupt, convulsii pe fon de febră, reacţii locale, toate s-au finalizat cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile. Reacţiile după BCG sunt dependente de tehnica administrării si proprietăţile vaccinului, s-au manifestat prin limfadenite regionale şi ulcere locale, care după tratamentul adecvat s-au vindecat.

Datorită imunizărilor, măsurilor profilactice şi antiepidemice efectuate s-a reuşit în ultimii ani menţinerea a situaţiei epidemice favorabile. N-au fost înregistrate cazuri de poliomielită, provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos neonatal, rubeolă congenitală, difterie, tetanos, a fost redusă morbiditatea prin rubeolă, oreion, hepatită virală B la copii. A fost menţinută la nivel jos morbiditatea prin tusea convulsivă . N-a căpătat răspândire epidemică rujeola în 2006 fiind diagnosticaţi doar 34 bolnavi, incidenţa 0,81%000, comparativ cu 6,2%000 în Regiunea Europeană OMS, 96,3%000 în Ucraina şi 9,5%000 în România.

Din cazurile de rujeolă 11 au fost de import (Ucraina 10, Rusia 1); în rezultatul contactului stabilit cu cazurile de import au fost constatate 9 cazuri de rujeolă. Focare multiple cu 2 cazuri – 3, cu 3 cazuri – 3. Din totalul bolnavilor 5 n-au fost vaccinaţi, la 19 adulţi datele de vaccinări n-au putut fi stabilite, 6 au primit 1 doză de vaccin antirujeolic şi 4 două doze. Doi bolnavi au fost cu vârsta sub 12 luni, 18 cu vîrsta de peste 18 ani; romi – 12, călători şi vagabonzi – 6, lucrători medicali - 2.

Ce se va întâmpla în cazul stopării imunizărilor?
În cazul stopării imunizărilor  situaţia epidemica în ţară treptat se va reântoarce la nivelul etapei prevaccinale. Pe parcursul primilor 5 ani incidenţa prin tuse convulsivă va spori până la 15 - 20 cazuri la 100.000 populaţie, rujeolă şi parotidită epidemică 150 -200%000, difterie - 2-3%000, hepatita virală B - până la 0,3 - 0,5 cazuri la 1000 copii de vârsta până la 3 ani, vor apărea cazuri de poliomielită, provocate de poliovirusuri sălbatice, forme generalizate de tuberculoză la copii. Pe parcursul a 10 - 20 ani unele boli infecţioase vor căpăta o răspândire epidemică similară cu cea din anii 50.

În medie anual se vor înregistra circa 235 bolnăvi de poliomielită dintre care 12 vor deceda iar 120 vor rămâne invalizi pe viaţă; 850 bolnavi prin difterie dintre care 40 vor deceda; 230 bolnavi prin tetanos dintre care 110-120 vor deceda; 13.160 bolnavi prin tusea convulsiva; 37.600 bolnavi prin rujeolă. Incidenţa generală prin hepatita B va atinge din nou cifre de circa 60 - 70 cazuri la 100.000 populaţie. Drept exemplu poate servi situaţie, care a avut loc în ţară pe parcursul anilor 1992-95, când din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru procurarea vaccinurilor şi siringilor, criza politică şi economică, au adus la scăderea nivelului acoperirii vaccinale, urmată de o nouă răspândire epidemică a unor boli contagioase.

În anii 1994-96 a căpătat răspândire epidemică difteria. Au fost înregistraţi 888 bolnavi de difterie dintre care 46 (5,2%) au decedat. Epidemia a fost luată sub control doar datorită asistenţilor umanitare internaţionale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF, Comunitatea Europeană, Guvernele SUA şi Japoniei au alocat vaccinuri, siringi, antibiotice, ser antidifteric, etc. la un cost de circa 3,5 mln. dolari SUA.

Insuficienţa de vaccin contra difteriei, tetanosului şi tusei convulsive în anii 1991-92 a cauzat şi creşterea incidenţei prin tusea convulsivă de la media multianuală de circa 8 cazuri la 100.000 populaţie până la 19,1 - 20,1 cazuri la 100.000 în aa.1993-94. Neimunizarea copiilor împotriva parotiditei epidemice pe parcursul aa.1993-1997 a dus la o răspândire epidemică a acestei infecţii cu o creştere a incidenţei de la 33,6 cazuri la 100.000 populaţie în 1993 până la 210 - 245 cazuri la 100.000 populaţie în anii 1996-98.
Vaccinarea populaţiei în Republica Moldova are aspect legal. Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16.07.1993 cu modificările ulterioare (Monitorul oficial al Republicii Moldova din 01.04.2003 nr. 60-61) prevede:

Articolul 23 (6) „ În scopul prevenirii unor boli contagioase populaţiei i se fac vaccinări profilactice dintre care obligatorii şi asigurate gratuit de stat la vârstele şi grupele de risc sunt vaccinările contra tuberculozei, poliomielitei, tusei convulsive, difteriei, tetanosului, rujeolei, oreionului, rubeolei, hepatitei virale B, infecţiei cu Haemophilus influenzae tip b, rabiei. Lista bolilor contagioase contra cărora se efectuează vaccinări gratuite, vîrstele şi grupele de risc se aprobă de Ministerul Sănătăţii”.

Legea cu privire la drepturile şi obligaţiunile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005 (Monitorul oficial al Republicii Moldova din 30.12.2005 nr. 176-181) prevede: 

Articolul 5. Drepturile pacientului: a) asistenţă medicală gratuită în volumul stabilit prin legislaţie; d) reducerea suferinţei şi atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire….

Articolul 7. Responsabilităţile pacientului:
a)să aibă grijă de propria sănătate….
c)să întreprindă, în lipsa contraindicaţiilor medicale, măsuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizări, a căror neîndeplinire ameninţă propria sănătate şi creează pericol social.

Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 16.05.2006 nr. 523 prevede şi asigură: finanţarea durabilă a Programului, accesul  universal a  populaţiei la serviciile de imunizare, calitatea şi inofensivitatea imunizărilor prin procurare şi utilizare doar a vaccinurilor înregistrate în ţară, de la producători „precalificaţi” de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru livrări internaţionale, produsele cărora prezintă un nivel superior de imunogenitate şi un grad inferior de reactogenitate; securitatea injecţiilor, efectuate în cadrul imunizărilor prin efectuarea imunizărilor în locuri amenajate cu respectarea condiţiilor de prevenire a contaminării şi administrarea vaccinurilor injectabile doar a seringilor de uz unic, cu mecanism de blocare automată după utilizare, evitîndu-se folosirea lor repetată, care prezintă un risc de infectare pentru pacient. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva din RM)