Medicii epidemiologi atenţionează privitor la pericolul de contactare a maladiilor infecţioase, transmise prin căpuşe şi ţînţari.

Căpuşele sunt purtători de bacterii şi virusuri – agenţi cauzali a  unor maladii periculoase (tularemia, febra Q, borrelioza Lyme, etc.), precum şi cale de transmitere a encefalitei acariene, infecţiei cu virusul West Nile, febrelor hemoragice de Crimea Congo etc.

Perioada de activitate maximală a căpuşelor este primăvara, vara şi toamna. Gazdele căpuşelor sunt animalele sălbatice şi domestice, omul fiind atacat ocazional. Transmiterea agenţilor cauzali are loc prin muşcătura căpuşei infectate, dar şi în timpul strivirii căpuşelor, cînd există riscul pătrunderii infecţiei în microfisurile pielii sau conjunctiva ochilor.
Insectele - potentiali transmitatori de maladii infectioase
Pentru a preveni agăţarea căpuşelor este necesar de a evita aflarea în locurile de trai al căpuşelor, de a alege pentru odihnă zonele special amenajate, de a vă deplasa în pădure pe cărări. În timpul deplasării la odihnă în aer liber se recomandă de a îmbrăca haine deschise la culoare, ceea ce va permite de a observa uşor căpuşa agăţată. Este preferabil de purtat cămăşi cu mîneci lungi şi guler, pantaloni lungi, ciorapi şi încălţăminte care acoperă laba piciorului. Capul trebuie să fie acoperit. E binevenit, ca peste fiecare două ore să se inspecteze tegumentele pentru a depista căpuşele şi a preîntîmpina muşcăturile lor.

Diminuarea numărului de căpuşe poate fi atinsă prin amenajarea teritoriului şi crearea condiţiilor nefavorabile pentru supravieţuirea lor.

Pe parcursul ultimilor decenii un şir de factori, precum schimbarea climei, globalizarea, creşterea intensităţii călătoriilor şi dezvoltarea comerţului internaţional, contribuie la extinderea arealului diferitor specii de ţînţari ce transmit maladii infecţioase. În ultimii ani în Europa au fost înregistrate cazuri de febra chikungunya, Dengue, infecţia cu virusul West Nile - maladii infecţioase ce sunt transmise prin intermediul speciilor de ţînţari Aedes albopictus şi Aedes aegypti. Acest fapt a determinat intensificarea activităţilor de supraveghere a maladiilor transmise prin intermediul speciilor de ţînţari.

În anul 2009, în cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică au fost iniţiate studii de identificare a speciilor de ţînţari, fiind selectate biotipuri caracteristice activităţii vitale a speciilor de ţînţari din 2 zone: nord (raioanele Glodeni, Ocniţa) şi sud (raionul Cahul). În urma cercetărilor au fost identificate 4 genuri de ţînţari ce includ 8 specii, dintre care 3 specii pot transmite infecţia cu virusul West Nile.

Experţii Centrului de control al maladiilor din Europa au constatat în anul 2009 creşterea pericolului apariţiei infecţiei cu virusul West Nile pentru Italia, Ungaria, România, etc. Focarele de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în România (a.1996-1997), în Ucraina (a.1980, a.1998), au reafirmat faptul că maladiile virale transmise de ţînţari pot să apară în masă şi în zonele cu climă temperată, similară condiţiilor climaterice ale Republicii Moldova.

Studiile preliminare în Republica Moldova au demonstrat prezenţa virusului West Nile la speciile de căpuşe Dermacentor marginatus şi Ixodes ricinus. Speciile de ţînţari nu au fost investigate pentru confirmarea importanţei epidemiologice în răspîndirea acestei maladii în ţara noastră. Se presupune că focarele naturale au capacitatea de a se activiza, în anumite condiţii sub influenţa anumitor factori (temperatura, mărirea populaţiei de ţînţari, a populaţiei de păsări), creînd condiţii favorabile de circulare a virusului în natură.

În acest context, medicii recomandă populaţiei de lua măsurile necesare de protecţie de ţînţari şi căpuşe, atît în timpul aflării în aer liber – în pădure, parc, sau pe malul lacului, cît şi de a-şi proteja locuinţa de insectele ce pot transmite maladii infecţioase.

În cazul în care a fost găsită vreo muşcătură de căpuşă pe piele, se recomandă adresarea cît mai curînd la medic pentru asistenţă calificată şi înlăturarea inofensivă a insectei. Nu se recomandă înlăturarea de sine stătătoare a căpuşei fixate pe tegumente, pentru a reduce riscul de transmitere a infecţiei. La fel, dacă se remarcă careva schimbări a stării de sănătate în urma pişcăturilor de ţînţar se recomandă adresarea la medicul de familie. (Serviciul de Presă al Ministerului Sănătăţii al RM)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment