Scabia (riia) este o dermatoza parazitara, contagioasa, prurigioasa, datorata unui parazit animal artropod numit sarcoptes scabies. Scabia este de provenienta animala (sursa de infectie naturala - ciine, cal, pisica) si este accidentala la om.
Se transmite nemijlocit de la persoana bolnava prin contact direct precum si indirect (la folosirea asternutului, hainelor, stergarelor, jucariilor bolnavului etc.)
Femela (capusa) fecundata isi sapa adaposturi in stratul cornos al pielei paralel cu suprafata ei (asa zisele treceri riioase).
Ea avanseaza cu 2-3 mm pe zi, lasind in urma o cale cotita presurata cu oua. Larvele iese din oua dupa citeva zile si se tirasc la suprafata pielii, unde incep sa-si sape propriile santuri in jurul foliculilor pilosi. Apoi larvele se transforma in nimfe. Acest ciclu de viata dureaza circa 2 saptamini.
Perioada de incubatie variaza intre 3 zile si 8 saptamini. Cel mai rapid apare mincarimea nocturna cu aparitia trecerilor riioase de culoare gri inchisa (murdara), dupa forma amintind virgula.
Tabloul clinic
Pruritul (mincarimea) este simptonul de debut si in cazul unei prime infestari, poate aparea la 3 saptamini dupa contactare. In reinfestarile ulterioare, manifestarile clinice pot aparea numai dupa citeva zile.
De obicei, pruritul este mai intens noaptea. Desi localizarea cea mai frecventa este la mina, leziunile de scabie pot fi gasite in toate locurile cu piele fina si glabra (fara perisori). Locurile predilecte sunt: spatiile interdigitale la miini, fata anterioara a pumnilor, sub brat, sinii, regiunea periombilicala, coate, fata anterioara a coapselor, regiunea fesiera, regiunea axilara anterioara, plante (talpa) la copii, penis la barbati. Eruptia ca regula nu afecteaza spatele si fata.
Leziunile rosietice liniare tipice, care urmeaza santurile sapate de capuse in epiderm, pot fi destul de greu de depistat, mai ales daca pacientul se adreseaza tirziu la medic.
Alte manifestari sunt reprezentante de: vezicule, zgirieturi determinate de scarpinatul insistent si complicatii secundare purulente: diverse piodermite (foliculite, furuncule), uneori limfangite, flegmoane etc.
In prezent scabia se manifesteaza prin forme atipice – lipsesc manifestarile tipice: trecerile riioase, eruptiile pe piele si mincarimea.
Nivelul morbiditatii este in crestere in lunile septembrie- martie si deminuiaza in lunile aprilie- august.
Profilaxia scabiei se reduce la depistarea precoce a bolnavilor, controlul periodic al colaboratorilor si copiilor din colectivitati (institutii prescolare, preuniversitare, colegii, scoli de meserii etc) precum si studentilor din institutiile de invatamint superior. Un rol important ii revine tratamentului in acelasi timp a bolnavilor si persoanelor care au contactat cu ei.
Se exclude folosirea in comun a hainelor, manusilor, sosetelor etc.
Copiii din frageda copilarie trebuie educati sa respecte cerintele igienei personale, de a primi dus fiecare 5-6 zile, de shimbat regulat si des lengeria de pat si corp etc.
Lengeria bolnavilor se dezinfecteaza prin metoda de fierbere, calcare cu fierul de calcat fierbinte, timp indelungat se aieriseste la soare sau prin metoda de etuva.
Profilaxia in institutiile pentru copii:
- supravegherea zilnica a copiilor;
- izolarea bolnavior/suspectiilor;
- consultarea lor la medicul dermatovenerolog;
- supravegherea grupei/clasei timp de 45 zile;
- scoaterea din folosinta a jucariilor moi si covoarelor pe timp de 45 zile;
- respectarea stricta a cerintelor igienei personale;
- intetirea lucrului de educatie privind profilaxia BCP;
- admiterea in colectiv a bolnavilor dupa terminarea curei de tratament si prezentarea certificatului de la medicul dermatovenerolog.
Daca este cea mai mica suspectie la scabie (riie) imediat trebuie de adresat la medic.