Muşchii respectivi devin duri pentru o perioadă de câteva secunde sau minute după care se relaxează de la sine. Durerea devine mai mică, dar persistă câteva ore şi se accentuează în momentul în care muşchii respectivi sunt solicitaţi.
Crampele musculare se întâlnesc la muşchii membrelor, în special la muşchii gambei. Ele apar ca urmare a unui efort muscular intens şi brusc, când circulaţia sanguină nu poate face faţă irigării suficiente a muşchilor respectivi: mers, alergare, săritură, ridicaturi.
Pe timpul înotului crampele sunt favorizate şi de apa rece, iar în timpul nopţii de poziţia incomodă care jenează circulaţia sanguină, la care se adaugă efortul muscular de „întindere" a picioarelor.
Bolile infecţioase febrile, vărsăturile şi diareile prelungite, supraîncălzirea organismului ca şi alte cauze care duc la pierderi mari de apă, de săruri minerale şi vitamine, de asemenea, predispun la crampe musculare.
Primul ajutor. Dacă muşchiul contractat rămâne „blocat" mai mult timp, se va pune pe locul respectiv o compresă caldă sau se va introduce membrul dureros în apă caldă, unde muşchiul contractat se va masa uşor dinspre degete spre rădăcina membrului.
Pe plajă, muşchiul contractat va fi expus la soare şi masat în acelaşi fel. Când durerea persistă şi jenează la mers, se poate lua un antinevralgic. Vitaminele din grupul B, vitamina D2, calciul, dulciurile (dacă persoana nu are diabet) favorizează hrănirea muşchilor şi circulaţia sângelui, prevenind reapariţia crampelor.
De asemenea, băile de soare, combaterea sedentarismului, a statului îndelungat pe scaun, exerciţiile fizice, masajul local favorizează circulaţia sângelui la nivelul muşchilor. Persoanele care fac frecvent crampe musculare vor evita înotul în ape adânci, din cauza pericolului de înec.