Bolile cardiovasculare apar, în cea mai mare parte, ca urmare a acţiunii factorilor multipli de risc, ce includ tensiune arterială ridicată, un nivel mare al colesterolului, diabet, obezitate, fumat. Conform studiilor realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), o mare parte din accidentele vasculare cerebrale sau infarcte ar putea fi prevenite, dacă abordarea de prevenire ar viza simultan toţi factorii de risc, indiferent de gravitatea fiecăruia.
La nivel mondial statisticile privind riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare sunt alarmante:
600 de milioane de oameni din toată lumea au tensiunea arterială crescută.
Peste 171 de milioane de persoane din toată lumea suferă de diabet. La nivel mondial, 1 din 5 persoane adulte fumează, în România proporţia fiind mai mare, de 1 din 3 adulţi.
Tot la nivel mondial, 1 din 3 persoane este considerată obeză. 1 din 2 persoane, la nivel mondial a avut un membru apropiat din familie care a murit din cauza bolilor cardiovasculare.
Stilul de viaţă influenţează in mod direct sanatatea inimii. Factori precum stresul, alimentaţia bogată în colesterol şi grăsimi, lipsa activităţii fizice, consumul excesiv de alcool, tutun, cafea, inaintarea în vîrstă – influenţează sistemul circulator.
În ce masură puteţi modifica, trata şi controla factorii de risc a bolilor cardiovasculare?
1.Factorii de risc ce pot fi controlaţi şi preveniţi:
Hipertensiunea arterială (HTA) îngreunează buna funcţionare a inimii, amplificînd starea ei de slabire. Atît inima, cît şi arterele sunt predispuse accidentelor vasculare. Presiunea ridicată a sîngelui măreşte riscul preinfarctului, al aterosclerozei, al accidentului vascular cerebral, provocînd insuficienţa cardiacă congestivă, ateroscleroza, insuficienţa renala ţi afecţiuni oculare.
Cînd această presiune este asociată obezităţii, fumatului, diabetului, colesterolului mărit - riscul atacurilor subite se mareşte. Hipertensiunea arterială are tendinţa de a creţte o data cu vîrsta. HTA nu se defineşte de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigaş tăcut".
Dacă eşti suspectat de hipertensiune arterială, trebuie să acorzi mai multă atenşie sănătăţii tale. Tinînd o dietă corespunzatoare, pierzînd din greutate (cînd este cazul), practicînd regulat un sport, evitînd sarea şi urmînd o medicaţie riguroasă a medicului specialist - poţi tine sub control presiunea sîngelui, diminuînd agravarea stării de sănătate.
Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercetătorii au demonstrat, că fumătorii sunt predispuşi atacurilor de inimă de două ori mai mult, comparativ cu nefumătorii.
Nicotina şi monoxidul de carbon din ţigară reduc cantitatea de oxigen din sînge prin îngroşarea pereţilor vaselor sanguine şi prin formarea cheagurilor de sînge, astfel fiind unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulaţiei periferice. De fapt, acest aspect este întîlnit aproape exclusiv în cazul fumătorilor.
Aceştea, dacă se confruntă cu simptomele unei proaste circulaţii periferice sunt predispuşi dezvoltării gangrenelor Persoanele care fumează prezintă riscuri mari în privinţa bolilor arterelor coronare şi a preinfarctelor, decît cei nefumători. Dacă nu fumezi, nici nu te gîndi să apuci această cale vicioasă şi dăunătoare sănătăţii.
Dacă fumezi, e timpul să renunţi cît mai urgent. Cere ajutorul doctorilor, în cazul în care ai avut mai multe tentative nereuşite de unul singur. Exista mai multe modalităţi prin care te poţi lăsa de fumat: pastilele cu nicotină, gumă de mestecat şi o medicaşie adecvată din partea medicului specialist.
Hipercolesterolemia (nivelul crescut al colesterolului sanguin) - riscul bolilor coronariene creşte cu cît colesterolul atinge un nivel ridicat. Cînd sunt prezenţi şi alţi factori de risc, precum hipertensiunea arterială şi fumatul, gradul de expunere faţă de bolile cardiovasculare este mai mare. Colesterolul se găseţte mai mult în grăsimile animale.
Fructele şi legumele nu conţin colesterol, de aceea sunt recomandate în orice tip de dietă. Dacă prezinţi un nivel crescut al colesterolului sanguin, trebuie să urmezi o dietă sănătoasă, să practici regulat mişcare fizica, să menţii o greutate corporală corespunzătoare.
Inactivitatea fizică sau sedentarismul - un stil de viaţă caracteristic prin mişcare insuficientă şi este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cînd inactivitatea fizică este asociata cu o alimentaţie nesănătoasă, pot rezulta hipercolesterolemia. Toţi aceşti factori reuniţi - măresc riscurile bolilor cardiovasculare.
Exerciţiile regulate şi moderate impiedică declanşarea hipertensiunii arteriale şi a altor afecţiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, obezitatea şi tensiunea arterială. Pentru a avea rezultate pozitive, trebuie să practici sportul cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activităţile moderate, precum plimbările, dansul, gradinăritul, munca în gospodărie pot ajuta de asemenea la o buna funcţionare a inimii.
Persoanele care sunt complet inactive pot începe cu 10 minute de mişcare pe zi, urmărind creşterea minutelor de la o zi la alta. Inainte de a incepe un program riguros de exerciţii este bine să te consulţi cu medicul.
Obezitatea şi greutatea supraponderală - oamenii care au un exces de grăsimi în organism sunt predispuşi multor probleme de sănătate, precum: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, cancerul, etc. Multe persoane obeze şi supraponderale se confruntă cu nenumărate dificultăţi în lupta împotriva kilogramelor în plus.
Nu uita însa, că pînă şi o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativă - reduce hipertensiunea arterială şi nivelul colesterolului total. Dacă nu poţi slăbi singur, apelează la sfatul medicului nutriţionist. Încearcă să atingi o greutate corespunzătoare şi apoi să o menţii.
Diabetul zaharat - diabetul este o boală în care organismul nu mai răspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zahărul, amidonul şi alte alimente în energie.
Diabetul (boala ce se caracterizează prin creşterea cantităţii de zahăr în sînge şi în urină) se intîlneşte sub două forme principale:
1. Diabetul juvenil - apare încă din primii ani de viaţă. Persoanele care se confruntă cu această formă de diabet, prezintă o deficienţă insulară primară şi trebuie să-şi facă insulina pentru a rămîne în viaţă.
2.A doua formă de diabet - este cea mai întîlnită formă şi apare de obicei în cazul adulţilor de vîrstă mijlocie. Obezitatea şi inactivitatea fizică sunt principalii factori de risc ai acestei boli. Într-o formă uşoară, diabetul poate trece nedepistat pentru mai mulţi ani.
Diabetul netratat creează probleme medicale serioase, inclusiv şi bolile cardiovasculare.
Chiar dacă nivelul de glucoză se află sub control, diabetul măreşte riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale şi ale hipertensiunii arteriale.
Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie mai scăzută de 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii mor din cauza uneia dintre afecţiunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confruntă cu diabetul este foarte important să consulte medicul şi să meargă periodic la control.
Controlul greutăţii, exerciţiile fizice moderate - sunt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care sunt expuşi.
2.Factorii de risc ce nu pot fi controlaţi:
Înaintarea în vîrstă - atacurile de inimă se pot declanşa la orice vîrsta.
Cu toate acestea, o dată cu trecerea anilor - creşte riscul confruntării cu una dintre afecţiunile cardiovasculare.
Sexul masculin - comparativ cu femeile, bărbaţii prezintă un risc accentuat faţă de diferitele boli cardiovasculare. Femeile se confruntă cu aceşti factori de risc, mai ales după perioada în care se instalează menopauza.
Ereditatea - daca fratele, tatăll sau bunicul tău au suferit un atac de inimă înainte de 55 de ani sau sora, mama, bunica ta s-au confruntat cu afecţiuni cardiovasculare, şi tu poţi prezenta factori de risc crescuţi.
Unele familii sunt condiţionate genetic privind creşterea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul ca şi hipertensiunea arterială se pot transmite de la o generaţie la alta. Bineînţeles, este adevărat că şi stilul de viaţă caracteristic fiecărei familii poate accentua sau diminua factorii de risc.
De exemplu, membri unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogată în grăsimi şi colesterol. Tocmai pentru că nu poţi controla moştenirea ereditară, este cu atît mai important să tratezi şi să controlezi la timp toţi factorii de risc pentru a evita afecţiunile cardiovasculare.
3.Alţi factori de risc ai bolilor cardiovasculare:
Reacţia în faţa stresului - toată lumea se confruntă cu stresul, însă, fiecare persoană are stilul său specific de a reacţiona în faţa lui. Stresul acumulat într-o cantitate sporită pe o durata lungă de timp şi reacţia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (mîncatul excesiv, fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare.
Găseşte modalităţi sănătoase pentru a ţine piept stresului. Dacă simţi că reacţia ta faţă de stres îţi influenţează negativ sănătatea - apelează la indicaţiile medicului.
Alcoolul consumat în exces mareşte tensiunea arterială, conducînd la insuficienţa cardiacă sau chiar la infarct.
Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o băutură alcoolica pe zi (200 ml vin sau bere). Bărbaţilor le este permisă consumarea a două băuturi alcoolice pe zi (400 ml vin sau bere). Dacă nu bei, nici nu te gîndi să schimbi acest lucru, iar dacă bei, încearcă să o faci într-o maniera moderată. Pentru a preveni malformaţiile nou-nascuţilor, femeile însărcinate nu trebuie să consume băuturi alcoolice sub nici o formă.
Consumul de droguri - drogurile cauzează endocardita şi atacul de inimă. Consumul de orice tip de droguri determină producerea accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatală chiar de la prima încercare.
Prevenirea primară a maladiilor cardiovasculare trebuie efectuată cu copii şi tinerii. Multe ţări aduc dovezi, că modul de viaţă a copiilor, cunoştinţele lor despre sănătate şi obiceiurile sunt semnificativ influienţate de modelul pozitiv al părinţilor. Relaţiile sociale, incluzînd familia, prietenii, vecinii, colegii pot influienţa comportamentul, care afectează în mod direct sănătatea.
Iată de ce activităţile în cadrul Zilei Mondiale a Inimii – 30 septembrie 2007 va incuraja părinţii şi copii să demonstreze responsabilitatea pentru sănătatea inimii lor. Ca o familie sau o echipă să ne unim forţele pentru a crea comunităţii un sprijin a sănătăţii inimii, pentru un viitor mai bun. Acţiuni simple vor ajuta la promovarea modului sănătos de viaţă în scopul prevenirii maladiilor cardiovasculare.
UNIŢI-VĂ PENTRU SĂNĂTATEA INIMILOR!
(Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva)