Spre deosebire de abces, unde infecţia (puroiul) este delimitată de ţesuturile sănătoase, flegmonul are tendinţa de a difuza şi a se întinde în jurul său.

Punctul de plecare al infecţiei este, de obicei, o plagă, un abces, un furuncul sau altă infecţie netratată la timp. Aşa ia naştere, de exemplu, flegmonul periamigdalian, perirenal, apendicular.