Infecţia ţesuturilor moi de sub piele sau din jurul unui organ intern, care duce la distrugerea ţesuturilor respective şi la formarea de puroi, se numeşte flegmon.
Spre deosebire de abces, unde infecţia (puroiul) este delimitată de ţesuturile sănătoase, flegmonul are tendinţa de a difuza şi a se întinde în jurul său.
Punctul de plecare al infecţiei este, de obicei, o plagă, un abces, un furuncul sau altă infecţie netratată la timp. Aşa ia naştere, de exemplu, flegmonul periamigdalian, perirenal, apendicular.