Să ai grijă şi să protejezi sănătatea mintală a unui copil, reprezintă o parte importantă a ajutorului dat acelui adolescent de a se forma ca personalitate. Ca si adulţii, adolescenţii pot avea probleme de sănătate mintală care să le afecteze modul cum gîndesc, simt şi acţionează.
Aceste probleme sunt reale şi dureroase. Ele pot duce la abandonarea şcolii, la conflicte familiale, consum de droguri, violenţă şi suicid. Problemele de sănătate mintală limitează adesea abilitaţile curente sau viitoare ale tinerilor de a fi „productivi".
De asemenea, aceste probleme pot fi foarte costisitoare pentru familie, comunitate şi pentru sistemul de ingrijire de sănătate mintală. Problemele de sănătate mintală la adolescenţi se datorează unor cauze multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu.
Exemple de cauze biologice: genetice, afecţiuni ale sistemului nervos central, etc. De asemenea, există mulţi factori de mediu care pot favoriza apariţia problemelor de sănătate mintală, cum ar fi: expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de poluare, expunerea la violenţă (abuz fizic, sexual, violenţă verbală sau emoţională), stresul legat de sărăcie, discriminare sau alte lipsuri, pierderea unei persoane importante în viaţa tînărului, fie prin moarte, divorţ sau ruperea unei relaţii, etc.
Familia, şcoala şi comunitatea trebuie să înveţe cum să lucreze împreună pentru a asigura un mediu sănătos, sigur şi încurajator pentru asemenea adolescenţi.
O mulţime de semne pot indica o posibilă problemă de sănătate mintală sau o serioasă tulburare emoţională a adolescentului. Fiţi atent, dacă un adolescent pe care îl cunoşti:
Este tulburat şi se simte:
- Foarte trist şi pesimist fără un motiv anume;
- Foarte furios aproape tot timpul, plînge mult şi exagerează anumite lucruri;
- Anxios, mai mult decît alţi tineri de vîrsta lui;
- Incapabil să depaşească momentul pierderii cuiva important;
- Extrem de temător - avînd temeri inexplicabile sau prea multe în comparaţie cu alţii;
Trece prin schimbări majore şi:
- învaţă din ce în ce mai puţin;
- îşi pierde interesul faţă de lucrurile care altadată îi plăceau;
- are modificări inexplicabile de comportament;
- are tulburări de somn sau nu se alimentează cum trebuie;
- evită prietenii şi familia şi vrea să fie singur tot timpul;
- este visător şi nu se poate concentra să facă nimic concret;
- crede că viaţa este foarte greu de trăit şi se gîndeşte la suicid;
- aude voci inexplicabile;
Se poartă într-un mod care poate cauza probleme:
- Consumă alcool sau alte droguri;
- Mănîncă foarte mult pentru ca apoi să elimine intenţionat totul, abuzează de laxative sau ia pastile pentru a evita creşterea în greutate;
- Continuă o dietă exagerată sau face exerciţii fizice în mod obsesiv, pentru a slăbi;
- Încalcă regulat drepturile altora sau încalcă legea, fără să se gîndească la ceilalţi oameni şi la consecinţe;
- Face lucruri care ii pot ameninţa viaţa.
Dacă există o urmă de ingrijorare referitoare la sănătatea mintală a unui adolescent - este foarte important să se apeleze la un specialist cît mai repede posibil!
Mulţi dintre tinerii cu probleme de sănătate mintală care au nevoie de ajutor, nu îl primesc. Cel mai adesea, problemele de sănătate mintală ale adolescenţilor nu sunt recunoscute şi ajutorul adecvat nu poate fi oferit.
Stigmatul care însoţeşte problemele de sănătate mintală îi împiedică pe mulţi oameni să ceară ajutor. De asemenea, el provoacă izolarea şi discriminarea multor tineri şi a familiilor lor.
Faptul că un părinte apelează la un specialist - un medic psihiatru, un psiholog - nu înseamnă că el sau copilul lui sunt «nebuni».
Informaţiile corecte despre problemele de sănătate mintală ale adolescenţilor nu sunt cunoscute chiar de mulţi oameni care lucrează cu ei. Pe lîngă aceasta, din păcate, nu există servicii de sănătate mintală specializate pentru adolescenţi în fiecare comunitate.
Cînd o tulburare emoţională gravă a unui adolescent rămîne netratată, poate avea un impact deosebit de grav asupra lui şi a familiei sale, atît la nivel personal, social, cît şi economic.
Adolescentul poate avea probleme serioase în relaţiile cu ceilalţi, la şcoală, poate avea un comportament violent sau poate manifesta tulburări de sănătate mintală la fel de grave ca ale unui adult.
Familia va avea de suportat cheltuieli medicale foarte ridicate, iar comunitatea va plăti, dacă tînărul încalcă legea. Dar, mai presus de toate, cel care are cel mai mult de suferit, dacă nu primeşte ajutor necesar - este adolescentul.
Promovarea sănătăţii mintale presupune studiul cauzelor, al dinamicii tulburărilor şi bolilor mintale şi, implicit, instituirea măsurilor de combatere şi prevenire.
Succesul acestor măsuri depinde de:
- nivelul de dezvoltare socială;
- capacităţile organizatorice şi funcţionale ale unităţilor medicale;
- sistemul educaţional;
- implicarea familiei, a comunităţii, gradul de colaborare dintre ele.
Problema cauzalităţii în acest domeniu depăşeşte modelul medical al bolilor somatice. Astfel, alături de factorii toxici, infecţioşi, de agresiune fizică, somatică, acţionează preponderent, factorii psiho-sociali.
Ei pot fi influenţaţi numai prin eforturile comune ale intregii societăţi:
-îmbunătăţirea situaţiei economice a populaţiei;
-îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de transport şi de locuit;
-ameliorarea alimentaţiei;
-îmbunătăţirea sistemului educaţional;
-reformarea legislaţiei;
-reformarea sistemului sanitar;
Dintr-o asemenea perspectivă, elaborarea şi punerea în practică a unui program de promovare a sănătăţii mintale interesează, în egală masură, toate instituţiile şi compartimentele societăţii, indiferent de orientarea lor predominant medicală, economică, culturală sau socială, ceea ce impune concentrarea eforturilor atît pentru asigurarea condiţiilor optime, necesare dezvoltării armonioase a personalităţii, cît şi pentru neutralizarea factorilor ce ar putea să o influenţeze nefavorabil.
Programele de promovare a sănătătii mintale vor fi eficiente, dacă vor fi îndeplinite cîteva condiţii:
- cunoaşterea morbidităţii prin boli psihice, posibilă prin efectuarea unor studii epidemiologice şi analiza incapacităţii temporare de muncă, a invalidităţii;
- cunoaşterea factorilor de risc a îmbolnăvirile psihice şi a etiopatogeniei, realizabilă prin cercetări nemijlocite în diverse domenii de activitate şi colaborare interdisciplinară;
- aprecierea dinamicii morbidităţii în viitor, pe baza actualei morbidităţi, a tendinţei fenomenelor demografice, direcţiilor de dezvoltare socială;
- cunoaşterea posibilităţilor actuale, disponibile, de influenţare asupra sănătăţii mintale şi a îmbolnăvirilor;
- evaluarea necesităţilor de intervenţie;
- colaborarea intersectorială - sistem medical, şcoala, familie, biserica, autoritate publică, comunitate.