Digerarea (mistuirea) alimentelor în tubul digestiv (stomac, intestine) se face cu ajutorul sucurilor digestive care sunt nişte fermenţi (enzime). Când din anumite cauze infecţioase, toxice, genetice ori din cauza înaintării în vârstă, omul secretă mai puţine sucuri digestive, chiar dacă mănâncă moderat, unele alimente nu se mai mistuie normal şi constituie starea de indigestie.

Unele boli de stomac, de ficat, de pancreas, stările nervoase, sunt însoţite şi de scăderea sucurilor digestive. Indigestia este cu atât mai puternică cu cât omul face exces de alimente, în special de grăsimi şi de cărnuri conservate care se mistuie mai greu. Sunt şi alimente alterate, iritante sau toxice (ciuperci, condimente), care produc indigestia.

În toate aceste cazuri, alimentele incomplet digerate, sub acţiunea bacteriilor şi ciupercilor din intestin, încep să fermenteze sau intră în putrefacţie, producând balonări, gaze, crampe abdominale (colici), lipsa poftei de mâncare, greţuri, vărsături, limbă încărcată, gust amar în gură, paloarea feţei, oboseală, stare generală rea.

În situaţia în care semnele digestive de mai sus sunt în legătură cu o masă mai abundentă sau cu ingestia de alimente mai greu de digerat, la care, s-a adăugat şi consumul de alcool se va proceda ca şi la: „Gastrita acută", „Enterita acută".