Hipotensiunea arterială cronică, adică atunci când tensiunea are constant o valoare mai mică decât normal, nu este considerată o boală. De fapt, atleții și persoanele antrenate pentru eforturi susținute, au valori tensionale mai mici decât restul populației, acesta fiind un semn de bună funcționare a sistemului cardiovascular.
Problemele apar atunci când tensiunea scade brusc la valori mici, iar fluxul de sânge din creier nu mai este optim. Lipsa irigației adecvate a creierului duce la instalarea unor simptome precum slăbiciune, oboseală sau leșin.
Multe persoane cu hipotensiune sunt într-o stare fizică bună, au un sistem cardiovascular sănătos și un risc redus de infarct sau accident vascular cerebral. Dar sunt situații când hipotensiunea semnifică existența unei probleme de fond, mai ales atunci când apare brusc și este însoțită de semne precum:
- amețeală;
- leșin;
- lipsa de concentrare;
- vedere încețoșată;
- greață;
- piele rece și palidă;
- respirație rapidă și superficială;
- oboseală;
- depresie;
- sete;
La majoritatea persoanelor, simptomele hipotensiunii survin doar în anumite circumstanțe: după masă, la ridicarea bruscă în picioare, la schimbarea bruscă a poziției corpului.
Dietă și mod de viață
Există măsuri utile pentru combaterea hipotensiunii, în special dacă aceasta nu are o cauză clară (sau tratabilă). Acestea sunt adesea recomandate deprimă intenție tuturor persoanelor cu hipotensiune ce durează de mai mult timp și includ:
- Consumul crescut de lichide și sare. Deshidratarea duce și la o scădere a volumului de sânge din vase, ceea ce determină reducerea tensiunii arteriale. Consumând suficiente lichide pe tot parcursul zilei, puteți preveni episoadele de hipotensiune. Unele persoane pot fi sfătuite să își crească aportul de sare din dietă, deoarece aceasta „ține apa” în vase. Nu faceți acest lucru decât la recomandarea medicului.
- Ridicați-vă lent în picioare. Dacă suferiți de hipotensiune ortostatică, este foarte important să nu vă ridicați brusc, în special la trezire. Acordați organismului timp să își regleze tensiunea arterială. Din poziția culcat, ridicați-vă puțin (semi-întins) și stați câteva minute, apoi petreceți câteva minute în șezutla marginea patului, înainte de a vă ridica în picioare.
- Nu vă încrucișați picioarele atunci când stați pe scaun. Această poziție, în special dacă este prelungită, poate restricționa fluxul de sânge prin venele din membrele inferioare, iar atunci când vă veți ridica, sângele nu va ajunge suficient de repede la inimă, iar tensiunea va scădea.
- Evitați situațiile care declanșează simptomele. Căldura excesivă poate determina episoade de hipotensiune la numeroase persoane. Statul mult timp în picioare, situațiile care cauzează anxietate, frică sau disconfort pot determina hipotensiune mediată neuronal.
- Consumați mese mici și frecvente. Acest lucru ajută la prevenirea episoadelor de hipotensiune postprandială.
- Evitați alcoolul. Acesta poate precipita episoadele de hipotensiune prin deshidratare.
- Consumați cafea (în limite normale). O ceașcă de cafea dimineața poate preveni episoadele de hipotensiune. Consumul ei în prejma meselor poate reduce hipotensiunea post-prandială, deoarece cauzează evacuarea mai lentă a alimentelor din stomac.
- Purtați ciorapi de compresiune. Aceștia pot crește volumul de sânge care se întoarce la inimă din venele membrelor inferioare, scăzând astfel riscul de hipotensiune. Achiziționați-i doar la recomandarea medicului, întrucât există mai multe modele, cu dimensiuni și grade de compresiune diferite.
- Recunoașteți hipotensiunea și luați măsuri. Când simțiți primele simptome ale hipotensiunii (amețeala, slăbiciunea, tulburarea vederii, senzația de leșin), întindeți-vă pe pat, cu picioarele mai ridicate decât corpul. Poziția de ghemuit, cu capul între picioare, este și ea eficientă pentru creșterea tensiunii arteriale.
Concluzii - de reținut
- Hipotensiunea arterială este definită ca o scădere a tensiunii arteriale sub valorile normale, suficient de mult încât să producă simptome. De obicei, sunt considerate valori hipotensive cele sub 90/ 60 mmHg, dar există variații mari între indivizi.
- Dacă aveți în mod normal valori mici ale tensiunii, dar nu aveți niciun simptom, nu aveți motive de îngrijorare.
- Hipotensiunea ortostatică apare mai des la vârstinici, la ridicarea în picioare. Un alt tip similar este hipotensiunea postprandială (după masă). Hipotensiunea mediată neuronal este mai frecventă la tineri și apare după statul prelungit în picioare. Aceste episoade durează doar câteva secunde sau minute.
- Există și numeroase boli care pot cauza hipotensiune, cum sunt cele ale inimii (infarct, aritmii) sau tiroidiei. Atunci când este posibil, se identifică și se tratează boala care determină hipotensiune.
- Măsurile de modificare a dietei și a stilului de viață sunt primele și cele mai importante recomandări făcute persoanelor cu hipotensiune arterială. Vârstnicii sunt mai predispuși la episoade de hipotensiune, care pot duce la pierderea conștiinței, căzături și fracturi. Din acest motiv, ei și persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie bine informați despre metodele de prevenire sau combatere a episoadelor hipotensive.
- Medicamentele care cresc tensiunea arterială sunt recomandate rar și cu multă precauție, din cauza riscului de efecte adverse importante.