Persoanele care suferă de această maladie prezintă cantități mari de androgeni (hormoni masculini, dar sintetizați în mod normal în cantități mici și de ovare), ceea ce induce cicluri anovulatorii și dezorganizează activitatea ovarului și a uterului.
Consecințele sunt: infertilitate, un risc înalt de hemoragii uterine și cancer la acest nivel. Maladia se caracterizează și prin nivele înalte de insulină, dar cu o mărire a rezistenței periferice pentru utilizarea ei, ceea ce produce un sindrom metabolic periculos, cu obezitate, modificări lipidice, diabet. Sindromul dat poate avea în timp consecințe dezastruoase pentru sănătate.
La nivel genital se pot produce menstruații neregulate, rare, mai puține de 8 anual sau la un interval mai mare de 35 de zile, fap ce se întâmplă chiar din adolescență, după începerea ciclului menstrual sau după mai mulți ani, o dată cu semnele de maturitate și cu creșterea în greutate. Ciclurile sunt frecvent anovulatorii, ceea ce induce infertilitatea, precum și apariția unor chisturi ovariene, peste 10 pe un ovar. Chisturile au de obicei de 2 - 6 mm, poate și mai mult, produse de foliculii ovarieni care nu s-au rupt pentru eliberarea ovulului.
Androgenii induc schimbări fizice tipic masculine: hirsutism (apariția unui surplus de păr pe față, piept, spate, abdomen, coapse), acnee și alopecie (căderea părului). Sindromul metabolic se reprezintă prin obezitate, diabet zaharat de tip II, HTA, steatoză hepatică, creșteri ale colesterolului, ale trigliceridelor, micșorări ale HDL (așa-zisul colesterol “bun”, cu efect de protecție pentru organism), ceea ce induce un risc mărit pentru afecțiunile cardiovasculare.
Tratamentul sindromului ovarelor polichistice se adresează diverselor simptome apărute: infertilitate, ameliorarea tulburărilor metabolice, regularizarea ciclului menstrual, micșorarea pilozității. Dacă bolnava își dorește să rămână însărcinată, se indică un tratament care stimulează ovulația. Dacă nu își dorește acest lucru, se recomandă un tratament cu contraceptive orale în doze mici, care reduce nivelul testosteronului și protejează mucoasa uterină de efectul bombardamentului estrogenic, care o predispune la hemoragii și tumori.
Pentru micșorarea pilozității există antagoniști ai androgenilor, ce pot fi administrați pe cale orală sau sub formă de creme, dar care sunt interziși gravidelor sau femeilor care intenționează să rămână însărcinate. În plus, sunt diferite procedee cosmetice, cum ar fi electroliza sau terapia cu laser. Se recomandă micșorarea în greutate, care duce la scăderea nivelului de insulină și testosteron, rezistența la insulină și poate treptat restabili ovulația. Pentru acest lucru, sunt suficiente un regim dietetic și un program riguros de exerciții fizice.
Diagnosticul ovarului polichistic implică medicul ginecolog, endocrinologul și specialistul în boli metabolice și de nutriție. Aici se adaugă datele de laborator, determinări ale nivelurilor de glucoză, trigliceride, colesterol, rezultatele examenului ecografic, care arată prezența chisturilor ovariene, precum și modificări uterine (un endometru subțire, fragil).
Chistul ovarian este de multe ori asimptomatic, însă în cazurile simptomatice se poate confunda cu alte afecțiuni pelvine precum endometrioze, inflamații pelvine, sarcină ectopică sau cancer ovarian.
Chiar boli digestive ca apendicita și diverticulita pot mima simptomele unui chist ovarian rupt. Durerea dată de chisturi ovariene poate fi surdă, constantă sau intermitentă și poate iradia pe coapse (zona medială) sau în regiunea lombară.
Poate apărea înainte de ciclul menstrual sau chiar înainte de finalul acestuia. Ruperea unui chist ovarian schimbă caracterul durerii, aceasta devenind acută și de multe ori determină pacienta să se prezinte la medic.