Factorii de risc ai maladiilor cardiovasculare ce pot fi controlati si preveniti

• Hipertensiunea arterială (HTA)

Hipertensiunea arterială constituie o cauză majoră de pierdere a capacităţii funcţionale a inimii şi de progresare a aterosclerozei. Atît inima cît şi alte organe vital importante – creierul, rinichii, ochii, - devin predispuse accidentelor vasculare care rezultă prin apariţia infarctului miocardic, a ictusului cerebral, a insuficienţei cardiace insuficienţei renale, pierderii văzului.

Riscul afacerilor vasculare şi apariţia complicaţiilor enumerate mai sus creşte progresiv în cazul asocierii tensiunii arteriale majorate cu alţi factori de risc – fumatul, obezitatea, majorarea nivelului colesterolului în sînge, diabetul zaharat etc.  Hipertensiunea arterială are tendinţa de a creşte o dată cu vîrsta. HTA nu se defineşte de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigaş tăcut".

Dacă se suspectează hipertensiune arterială, trebuie de acordat mai multă atenţie sănătăţii. Este necesar de urmat o dietă hipocalorică, de practicat regulat un sport, de a evita consumul sării, de abandonat fumatul şi de a monitoriza sistematic  presiunea sîngelui - diminuînd agravarea stării de sănătate.

• Tutunul

Fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercetătorii au demonstrat, că fumătorii sînt predispuşi atacurilor de inimă de două ori mai mult, comparativ cu nefumătorii. Nicotina şi monoxidul de carbon din ţigară reduc cantitatea de oxigen din sînge prin îngroşarea pereţilor vaselor sanguine şi prin formarea cheagurilor de sînge, astfel fiind unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulaţiei periferice.

De fapt, acest aspect este întîlnit aproape exclusiv în cazul fumătorilor. Aceştea, dacă se confruntă cu simptomele unei circulaţii periferice precare sînt predispuşi dezvoltării gangrenelor Persoanele care fumează prezintă riscuri mari în privinţa bolilor arterelor coronare şi a infarctelor, decît cei nefumători.

• Hipercolesterolemia (nivelul crescut al colesterolului sanguin)

Riscul bolilor coronariene creşte cu cît colesterolul atinge un nivel ridicat. Cînd sînt prezenţi şi alţi factori de risc, precum hipertensiunea arterială şi fumatul, gradul de expunere faţă de bolile cardiovasculare este mai mare. Colesterolul se găseţte mai mult în grăsimile animale. Fructele şi legumele nu conţin colesterol, de aceea sunt recomandate în orice tip de dietă.

• Hipodinamia sau sedentarismul

Un stil de viaţă caracteristic prin mişcare insuficientă şi este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cînd inactivitatea fizică este asociata cu o alimentaţie nesănătoasă, hipercolesterolemia. Toţi aceşti factori reuniţi -  măresc riscurile bolilor cardiovasculare creşte.  Exerciţiile regulate şi moderate impiedică declanşarea hipertensiunii arteriale şi a altor afecţiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, obezitatea şi tensiunea arterială.

Pentru a avea rezultate pozitive, trebuie de practicat sportul cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activităţile moderate, precum plimbările, dansul, gradinăritul, munca în gospodărie pot ajuta de asemenea la o buna funcţionare a inimii. Persoanele inactive pot începe cu 10 minute de mişcare pe zi, urmărind creşterea minutelor de la o zi la alta. Înainte de a începe un program riguros de exerciţii este bine de consultat medicul.

• Obezitatea şi greutatea supraponderală

Oamenii care au un exces de grăsimi în organism sînt predispuşi multor probleme de sănătate, precum: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, cancerul, etc. Multe dintre aceste persoane se confruntă cu nenumărate dificultăţi în lupta împotriva kilogramelor în plus. De menţionat, însa, că pînă şi o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativă - reduce hipertensiunea arterială şi nivelul colesterolului total.

• Diabetul zaharat

Diabetul este o boală în care organismul nu mai răspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zahărul, amidonul şi alte alimente în energie. Diabetul (boala ce se caracterizează prin creşterea cantităţii de zahăr în sînge şi în urină) se intîlneşte sub două forme principale:

1. Diabetul juvenil - apare încă din primii ani de viaţă. Persoanele care se confruntă cu această formă de diabet, prezintă o deficienţă insulară primară şi trebuie să-şi introducă insulina pentru a rămîne în viaţă.

2.A doua formă de diabet - este cea mai frecventă întîlnită formă şi apare de obicei în cazul adulţilor de vîrstă mijlocie. Obezitatea şi activitatea fizică insuficienţă sînt principalii factori de risc ai acestei boli. Într-o formă uşoară, diabetul poate rămîne nedepistat pentru mai mulţi ani. Diabetul netratat crează probleme medicale serioase, inclusiv şi bolile cardiovasculare.

Diabetul măreşte riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale şi ale hipertensiunii arteriale inclusiv, dac[ nivelul de glucoză este corectat. Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie menţinută la nivelul 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii decedează din cauza uneia dintre afecţiunile cardiovasculare.

Pentru oamenii care se confruntă cu diabetul este foarte important să consulte medicul şi să meargă periodic la control. Controlul greutăţii, exerciţiile fizice moderate - sînt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care sînt expuşi.

• Reacţia în faţa stresului

Toată lumea se confruntă cu stresul, însă, fiecare persoană are stilul său specific de a reacţiona în faţa lui. Stresul acumulat într-o măsură sporită pe o durata lungă de timp şi reacţia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme  (fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Este necesar a se găsi modalităţi sănătoase pentru a depăşi stresului.

• Alcoolul

Consumat în exces mareşte tensiunea arterială, conducînd la insuficienţa cardiacă sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o doză alcoolică pe zi (140 ml vin sau bere). Bărbaţii pot beneficia de două doze alcoolice pe zi (300 ml vin sau bere) în scopuri profilactice. Pentru a preveni malformaţiile nou-nascuţilor, femeile însărcinate nu trebuie să consume băuturi alcoolice sub nici o formă.

• Consumul de droguri

Drogurile cauzează endocardita şi atacul de cord. Consumul de orice tip de droguri determină producerea accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatală chiar de la prima încercare.

După cum s-a menţionat, printre lucrurile sau obiceiurile pe care noi le putem evita sau pe care le putem ţine sub control, cu scopul reducerii riscului producerii bolilor de inimă se numără: obezitatea, valorile crescute ale colesterolului în sînge, hipertensiunea arteriala, obiceiul fumatului, obiceiurile alimentare nesănătoase, excese alimentare şi consumul abuziv de alcool, sedentarismul.

Este foarte importantă promovarea unor obiceiuri sănătoase din prima zi de viaţă, obiceiuri care să prevină riscurile instalării unor  afecţiuni cardiovasculare grave cîteva decenii mai tîrziu. Şi nu în ultimul rînd, efectuarea controalelor medicale periodice la medicul de familie, pentru a verifica greutatea, tensiunea arterială, pentru a face un examen electrocardiografic şi un bilanţ lipidic anual.