Durerile de spate sunt cauzate de dezvoltarea ontogenetică şi de trecerea la staţiunea bipedă, dar şi decondiţionării omului modern, care nu mai face efort fizic constant şi progresiv, ci suferă de sedentarism şi de creşteri ale greutăţii corporale.
Poate părea uimitor, dar la originea afectărilor vertebrale, stau şi alţi factori de risc cardiovascular (care nu afectează numai inima şi vasele de sânge, ci şi structurile vertebrale şi musculoligamentare adiacente) cum sunt fumatul şi stresul psihic intens (aceste perioade de stres declanşează frecvent sau readuc în atenţie „durerile de spate”).
Eforturile fizice de intensitate mare, ridicarea unor greutăţi cu răsucirea concomitentă a trunchiului, căderile accidentale, dar şi expunerea la frig sau la curenţi de aer rece pot declanşa frecvent aceste dureri.
80% din populaţie are sindroame dureroase lombosacrate
Durerile de spate sunt cel mai frecvent localizate în zona mijlocului („durerile de şale”) care sunt cuprinse generic în sindroamele dureroase lombosacrate. Acestea apar la aproape 80% din populaţie, considerându-se că până la 90% dintre adulţi suferă cel puţin un episod dureros lombosacrat de-a lungul vieţii. Durerea apare la orice vârstă şi afectează ambele sexe, ea fiind de origine musculo-ligamentară, în cele mai multe cazuri.
Un procent de aproximativ 30% dintre cei suferinzi prezintă, însă şi afecţiuni ale coloanei vertebrale (vertebrogene) care pot varia de la tulburări de statică vertebrală (cifoze/scolioze), dismorfisme vertebrale congenitale (de exemplu, spina bifida), sindroame fatetale dobândite dupa un efort fizic (o luxaţie a articulaţiilor mici dintre vertebre) şi până la hernia de disc (sau discopatia) de diverse stadii (trecând peste multe alte cauze).
Durerile de spate localizate dorsal (dorsalgiile) şi cele localizate la nivel cervical (cervicalgiile) sunt mai puţin frecvente şi mai rar de cauză vertebrală. Durerea interscapulovertebrală (între omoplaţi) este cauzată frecvent de o contractură musculară provocată de pozitiile vicioase prelungite.
Coloana cervicală este şi ea sensibilă la aceste poziţii, dar şi la eforturi intense asimetrice (sporturi asimetrice, cum ar fi tenisul) sau cărat greutăţi mari într-o singură mână, şi frecvent afectată de modificări degenerative (spondiloza cervicală).
Durerile de spate răspund bine la gimnastica (în cazuri selecţionate la gimnastica medicală), înţelegând prin asta un efort fizic constant (de exemplu, de două ori pe săptămână), de intensitate medie care să cuprindă şi mişcări ale braţelor şi de mobilizare a spatelui (poate fi practicarea unui sport, gimnastică aerobică sau fitness, plimbări şi jocuri prin parc în timpul liber).
De asemenea, unguentele antialgice şi antiinflamatorii sau cele revulsive (care produc roşirea şi încălzirea zonei după masaj) ameliorează temporar durerea.
Se interzice cu desăvârşire autoadministrarea medicaţiei orale sau injectabile cu antiinflamatoare nesteroidiene. Din cauza abuzului care se face frecvent de astfel de produse se poate ajunge la efecte grave (frecvente hemoragii digestive, interferenţă cu coagularea sângelui etc).
Administarea unor antialgice uzuale (paracetamol simplu sau algocalmin) sunt singurele indicate înainte de prezentarea la medic (dacă durerea nu cedează după 3 zile de antialgice uzuale). Semne de gravitate şi care ar trebui să aducă persoana urgent la medic ar fi, pe lângă durerea persistentă, iradierea acesteia de-a lungul braţului sau piciorului, amorţeală şi slabiciune în braţ sau picior, durere accentuată de tuse.
Persoana în cauză trebuie sa se adreseze medicului de familie sau direct medicului specialist de recuperare medicală. 30% dintre cei cu dureri de spate au şi afecţiuni ale coloanei vertebrale.