Virusurile gripale sunt agenţi etiologici ai unor infecţii respiratorii virale acute, grave, cu impact global, ce pot evolua sporadic, sub forma de epidemii sau pandemii, soldate cu număr înalt de îmbolnăviri, complicaţii severe, număr crescut de spitalizări, în special în rândul copiilor şi bătrânilor şi mortalitate sporită. De asemenea ele pot evolua şi sub formă de epizootii – îmbolnăviri masive a păsărilor şi animalelor pe teritorii extinse.
Răspândirea virusurilor gripale
Larg răspândite în întreaga lume, virusurile gripale infectează nu numai omul, ci şi numeroase specii de animale domestice (cai, porci, pisici, cîini) şi sălbatice (nurci, foci, balene, tigri etc.) sau păsări sălbatice şi/sau domestice (raţe, pescăruşi, găini, curcani etc).
Virusurile gripale fac parte din familia Ortomyxoviridae. Denumirea de orthomyxovirusuri exprimă afinitatea pentru mucoproteinele suprafeţei celulare (greceşte „myxa” – mucus). Această familie reuneşte următoarele caractere structurale: formă sferica, cu diametrul de 80-120 nm, genom ARN m.c. (monocatenar) de sens negativ, divizat în 8 segmente.
Împărţirea în tipuri s-a făcut reieşind din diferenţele antigenice între NP (nucleoproteina) şi proteina M, iar în subtipuri s-a făcut corespunzător caracterelor glicoproteinelor de membrană hemaglutinina (HA) şi neuraminidaza (N). Actualmente se cunosc trei tipuri de virus gripal: A, B, C.
Virusul Gripal tip A
Virusul gripal tip A se divide în subtipuri în baza celor două proteine de suprafaţă: Hemaglutinina (HA) şi Neuraminidaza (NA). Există 16 subtipuri diferite de HA şi 9 subtipuri diferite de NA, cu multiple combinaţii dintre HA şi NA (până la 268 posibile). Virusul gripal tip A poate infecta oameni, păsări şi animale (porci, cai, foci, balene, etc).
Omul poate fi infectat cu câteva subtipuri gripale, precum în prezent cu A(H1N1), A(H1N2), A(H3N2) sau în trecut cu A(H2N2) (anii 1957-1968) şi ocazional cu A(H5N1). Variantele A(H1N1) şi A(H3N2) pot cauza infecţie la porci, iar A(H7N7) şi A(H3N8) cauzează gripă la cai. Virusurile gripale tip A, care în mod normal se pot evidenţia doar la o specie, uneori se pot încrucişa cu un virus din altă specie şi infecta o a treia specie (gazdă).
Spre ex. Până în 1998 doar virusul A(H1N1) circula în rândul porcilor pe teritoriul SUA. Totuşi, în 1998 varianta virusului gripal uman A(H3N2) a fost introdusă în populaţia porcină, astfel iniţiind infecţia gripală la porci. Mai recent, virusul A(H3N8) de la cai a trecut, provocând infecţie gripală la câini.
Virusul Gripal tip B
Gripa de tip B afectează oamenii. Spre deosebire de tipul A, acest virus nu se clasifică în subtipuri. El cauzează anual epidemii. Pandemii, până la moment, nu au fost descrise.
Virusul Gripal tip C
Gripa de tip C cauzează îmbolnăviri uşoare. Nu provoacă epidemii. Acest virus nu are subtipuri.
Tulpinile gripale
Virusurile gripale tip A şi B se pot caracteriza până la tulpini virale. Datorită anumitor mutaţii genetice frecvente din genomul virusului gripal A, există multiple tulpini de tip A, mai puţine tip B, care apar în permanenţă, anual, câteva la număr, capabile de a provoca infecţii şi a se reintroduce în circulaţia planetară, înlocuindu-le pe cele vechi.