Crampele musculare au loc uneori din cauza oboselii excesive a muşchilor, dar şi din cauza insuficienţei substanţelor minerale, hiperventilaţiei pulmonare, nivelului redus de zahăr în sânge, gravidităţii, intoxicaţiei, activităţii reduse sau crescute a glandei tiroide, diabetului etc.
Alimentaţia corectă vă poate ajuta în cazul crampelor cauzate de oscilaţia nivelului zahărului în sânge, cum se întâmplă în cazul diabetului de tipul II şi hipoglicemiei. După trecerea la o dietă cu un conţinut suficient de proteine şi fără zahăr, simptomele bolii se atenuează la multe persoane care suferă de crampe musculare cronice.
Alcătuiţi-vă o dietă care să vă asigure consumul zilnic a cel puţin 1,1 g de proteine pentru fiecare kg al masei fără grăsimi a corpului. Aceste proteine trebuie să vă asigure 30% din cantitatea totală de calorii. Încă 40% dintre calorii trebuie să le obţineţi din fructe şi legume care nu conţin amidon şi restul de 30%, din grăsimi şi uleiuri. Încercaţi să nu consumaţi zahăr şi produse care îl conţin.
Vitamina B2 (riboflavina) contribuie la reducerea crampelor musculare.
Vitamina B6, (piridoxina) atenuează crampele musculare în cazul sindromului de tunel carpian (vezi descrierea bolii în capitolul corespunzător). Multe persoane care suferă de acest sindrom se plâng de crampe nocturne ale muşchilor picioarelor. În acest caz vă poate ajuta piridoxina. Fiţi atenţi: doza zilnică a acestei vitamine nu trebuie să depăşească 150 mg, întrucât au fost cazuri în care persoanele care luau câte 200 mg de piridoxina zilnic au ajuns, după câţiva ani, la dereglări psihice.
Vitamina E atenuează crampele nocturne ale muşchilor picioarelor, ale gâtului şi spatelui. Fiţi atenţi: vitamina E poate provoca creşterea tensiunii arteriale.
Insuficienţa calciului şi a magneziului provoacă uneori crampe musculare. Echilibrul acestor substanţe are o mare importanţă pentru asimilarea lor corectă. Administraţi calciu şi magneziu în proporţie de 2:1.
Deficitul de potasiu poate provoca crampe musculare şi slăbiciune. Un astfel de deficit se înregistrează în cazul administrării preparatelor diuretice, eforturilor musculare la temperaturi înalte, sau în cazul consumului insuficient de potasiu în alimentaţie.
Carenţa sodiului, care poate apărea din aceleaşi cauze ca şi cea a potasiului (vezi mai sus), provoacă crampe ale muşchilor picioarelor. Beţi înainte de culcare o ceaşcă-două de supă. Puteţi administra de asemenea una-două pastile de clorură de sodiu („pastile cu sare", pe care le folosesc sportivii pentru a-şi restabili pierderile de sare din organism). Sau, dacă nu vă deranjează gustul sărat, dizolvaţi pur şi simplu o lingură de sare de bucătărie într-un pahar cu apă şi beţi apă sărată.
Consumul excesiv de fosfor poate contribui, cel puţin teoretic, la pierderea calciului şi, prin aceasta, creşte riscul crampelor musculare. Deşi nivelul înalt de proteine în alimentaţie poate provoca o oarecare insuficienţă a calciului (pierderi prin urină), într-o măsură cu mult mai mare poate contribui la acest deficit consumul intensiv al băuturilor carbogazoase, care conţin mult fosfor.
Întrerupeţi sau reduceţi drastic consumul băuturilor carbogazoase, preferând apa, apa minerală, ceaiul fără zahăr, sucurile de fructe, neîndulcite cu zahăr.