O staționare pe o durată mai mică de 48 ore în cadrul unui spital, care va fi însoțită de apariția unei infecții, va orienta diagnosticul către o maladie care se află deja în perioada de incubație. Infecțiile care apar după două zile de la internare, pot fi considerate ca infecții nosocomiale (contractate și manifestate în cadrul spitalului). Sunt situații în care inocularea se realizează în cadrul spitalului, iar boala devine manifestă clinic abia după externare; aceste cazuri sunt considerate de asemenea infecții nosocomiale.
Infecțiile nosocomiale (intraspitalicești), generalități
Infecțiile nosocomiale sunt deosebit de costisitoare pentru sistemul medical, deoarece costurile de spitalizare cresc simțitor în urma apariției și tratării acestora. În plus, infecțiile nosocomiale contribuie la creșterea semnificativă a morbidității (îmbolnăvirilor) și mortalității intraspitalicești.

Infecțiile nosocomiale afectează atât pacienții internați imunocompromiși, cât și pe cei imunocompetenți; pacienții imunocompromiși sunt cei mai vulnerabili în fata acestor tipuri de infecții. Infecțiile intraspitalicești sunt monitorizate în permanență, de către autoritățile de sănătate publică; se constată modificarea distribuției frecvenței lor, de la an la an; sunt monitorizate toate categoriile de spitale (clinici), indiferent de mărimea și specificul acestora.

Cu toate că incidența infecțiilor tractului urinar a scăzut în ultimii ani, acestea ocupă în continuare primul loc în clasamentul infecțiilor nosocomiale raportate. Pe locul doi, ca frecvență, se situează infecțiile plăgile chirurgicale și pneumoniile. Frecvența infecțiilor asociate cu plasarea și menținerea timp îndelungat a unor catetere intravasculare, este în continua creștere, de la an la an.

Impactul infecțiilor nosocomiale asupra sistemului sanitar, este considerabil, dacă sunt analizate costurile necesare pentru prelungirea spitalizării și a tratamentului antimicrobian. Infecțiile intraspitalicești au încetat să mai fie doar o problemă medicală, devenind în același timp, o considerabilă povară economică pentru societate.

Apariția unei simptomatologii febrile, atunci când toate problemele păreau a fi rezolvate, va orienta diagnosticul către o posibilă infecție nosocomială. Informațiile care fac referire la cele mai frecvente tipuri de infecții în cadrul unității respective, pot fi de un real folos medicului curant. De asemenea, datele clinice obținute în momentul internării și pe parcursul spitalizării, facilitează diagnosticarea corectă și rapidă a infecțiilor nosocomiale.

Dacă pacientul are febră, va fi supus unui examen clinic amănunțit; anamneza minuțioasă poate aduce informații deosebit de importante pentru orientarea diagnosticului. Se vor lua în considerație simptomele de: cefalee (dureri de cap), tuse, durere abdominală, diaree, dureri apărute în flanc, disurie (tulburare a micțiunii), polakiurie (micțiuni frecvente), precum și dureri apărute la nivelul membrelor inferioare.

Alte informații sugestive în legătură cu pacientul respectiv: utilizarea și tipul cateterelor intravenoase, utilizarea recentă a unor catetere urinare (sonde urinare), intervenții chirurgicale recente, tipul medicamentelor utilizate în trecut și în prezent, inclusiv informații despre utilizarea unor antibiotice pentru profilaxia infecțiilor de plagă chirurgicală.

Examinarea fizică are rolul de a identifica focarele infecțioase primare. Se vor inspecta cu atenție următoarele elemente: tegumentele (leziuni de rash cutanat), plămânii (modificări ascultătorii și palpatorii), abdomenul (îndeosebi hipocondrul drept), plăgile chirurgicale, gambele, locurile de puncție venoasă (posibile semne de flebită - inflamație a venelor puncționate).

Examenele de laborator recomandate pentru un pacient cu febra recent apărută: hemoleucogramă completă, radiografia toracică simplă, culturi din sânge (hemocultură) și urină (urocultură). Se va investiga funcția hepatică (teste hepatice funcționale), abdomenul va fi examinat ecografic și se vor realiza culturi din spută și fecale (acolo unde este cazul). Dacă pacientul prezintă diaree, masele fecale se vor fi testa pentru identificarea toxinei patogenului Clostridium difficile.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment