Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului este marcată în întreaga lume pe data de 4 februarie şi are drept scop să conştietizeze populaţia asupra acestei grave probleme de sănătate - una din principalele cauze de deces din lume. În acest an se desfăşoară sub genericul „Prevenirea cancerului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer" în scop de a atrage atenţia asupra faptului, că afecţiunile maligne reprezintă o problemă de sănătate publică în toată lumea.

Început în urmă cu aproape doi ani, prin lansarea iniţiativei Cancer United (uniţi împotriva cancerului), programul de conştientizare şi implicare a pacienţilor în găsirea unor soluţii pe termen lung, pentru asigurarea unui acces rapid şi egal la cele mai bune terapii în domeniul cancerului, în conturarea unor strategii de prevenire şi diagnostic precoce al acestei afecţiuni, continuă astăzi cu marcarea acestei Zile Mondiale.

În fiecare an, 3,2 milioane de cetăţeni europeni sunt diagnosticaţi cu cancer - cel mai adesea, cancer de sân, colorectal sau la plămâni. Deşi se fac progrese constante în cercetarea şi tratarea acestei boli, cancerul rămâne o preocupare esenţială în domeniul sănătăţii. UE acţionează pe diferite fronturi pentru a salva vieţi şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii celor care au învins cancerul.

Uniunea Europenea estimează ca, până în 2020, să se ajungă la o reducere cu 15% a numărului de noi cazuri. Aceasta ar însemna că numărul bolnavilor ar putea fi cu 510 000 mai mic. În prezent, cancerul este cauza de deces pentru 3 din 10 bărbaţi şi pentru 2 din 10 femei.

În Republica Moldova lupta cu tumorule maligne constitue una din sarcinile principale ale ocrotirii sănătăţii. În acest scop se elaborează măsuri direcţionate spre ameliorarea morbidităţii, mortalităţii, depistării precoce a maladiilor oncologice.

În anul 2011 în Republica Moldova au fost luaţi la evidenţă – 8080 bolnavi primari, (anul 2010 – 7852; 2009 - 8043 bolnavi primari). Morbiditatea prin tumori maligne la 100 000 locuitori în anul 2011 a constituit – 227,0 %ooo, (în anul 2010 - 220,4; 2009 - 225,6 la 100.000 locuitori, faţă de 193,4 în 2005 şi 152,6 în anul 2000). La fel se află în creştere şi indicele prevalenţei morbidităţii, care a care a constituit în anul 2011 – 1280,5 %ooo sau 45 587 bolnavi la evidenţă, ( anul 2010 - 1229,6 bolnavi la 100000 de locuitori sau 43 799 bolnavi.

Mortalitatea prin tumori maligne a constituit în anul 2011 – 158,3 %ooo sau 5635 decese, (2010 – 158,1%ooo sau 5632 decese).

În structura generală a morbidităţii prin tumori maligne în Republica Moldova după localizări în anul 2011 pe primul loc se află cancerul colorectal cu 12,6%, (anul 2010 – 13,0%). Pe locul doi se află cancerul glandei mamare şi cancerul pulmonar cu 11,1% (anul 2010 - 10,6% şi 10,8% - corespunzător). Pe locul trei se află cancerul pielii cu 9,7%, (anul 2010 – 9,0%). Pe locul patru se află hemoblastozele cu 6,0%, (anul 2010 – 5,8%). Pe locul cinci se află cancerul gastric cu 5,4%, (anul 2010 – 6,2%).

Printre populaţia masculină prevalează cancerul pulmonar cu 17,7 %, cancerul colorectal – 14,2%, cancerul prostatei cu – 7,0 %.

Dintre localităţile de bază ale tumorilor maligne la populaţia femenină a Republicii Moldova prevalează cancerul sânului cu 22,1%, cancerul colorectal – 11,1% , cancerul cancerul colului uterin – 7,8%.

În structura morbidităţii prin tumori maligne la copii prevalează 3 localizări de bază: hemoblasozele -40,5%, ţesuturile moi/oase – 11,9%, afecţunile creierului – 14,9%.

Un rol deosebit în diagnosticul, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor oncologici revine depistării precoce (st.1-11) a tumorilor maligne. În anul 2011 acest indice a constituit – 34,3%, (anul 2010 - 31,8% ), inclusiv: cancerul glandei mamare – 60,7%, (anul 2010 – 59,8%), cancerul colului uterin – 40,2%, (anul 2010 – 40,5%, cancerul rectului – 39,6%, (anul 2010 – 32,0%), cancerul colonului – 26,1%, (anul 2010 – 22,4%) şi cancerul prostatei – 19,8%, (anul 2010 – 11,1%).

Studiile epidemiologice, experimentale şi clinice au condus la identificarea unui număr mare de factori etiologici ai cancerului; în funcţie de natura lor, aceştia se pot împărţi în:

• exogeni, din mediul înconjurător (responsabili pentru 90% din cancerele umane);
• endogeni, proprii organismului: genetici, imunologici, endocrini şi metabolici.

În funcţie de posibilitatea aplicării strategiilor de prevenţie, aceştia se împart în:

• modificabili: comportamentali, de mediu;
• nemodificabili: biologici (vârstă, sex), genetici.

Actual, se admite că aproximativ 80-90% din cancerele umane se datoresc acţiunii factorilor de mediu extern şi modului de viaţă.

Principalii factori de risc

1. Alimentaţia: 10-70% din cancere. Alimentaţia săracă în fibre vegetale (fructe, legume) şi bogată în grăsimi şi proteine, consumul exagerat de alimente prajite sau afumate pot favoriza apariţia cancerului de colon, stomac, pancreas, sân, ovar, corp uterin, prostată.
2. Fumatul: 20-40% din cancere. Fumatul de ţigarete (indiferent de existenţa sau nu a filtrului şi de tipul acestuia) determină cancere de plamân, vezică urinară, buze, gura, faringe, laringe; fumatul de pipă determină cancere de buze sau gură.
3. Infecţiile cu virusuri: 1-10% din cancere. Infecţia cu virus hepatitic B sau C poate determina cancere de ficat; infecţia cu papiloma virus (HPV), mai ales anumite tulpini (16, 18, 31, 33, 35, 39), poate determina cancere de col uterin (cervicale); virusul Epştein-Barr poate determina anumite tipuri de limfom malign sau cancere de nazo-faringe, etc.
4. Comportamentul reproductiv şi sexual: 1-13% din cancere. Vârsta mai mică de 12-13 ani la prima menstruaţie, instalarea menopauzei la vârste mai avansate de 50-55 ani, nuliparitatea (absenta sarcinilor ţi naşterilor) sau vârsta mai mare la prima sarcina (> 35 ani), sunt factori de risc pentru apariţia cancerelor de sân sau de ovar. Varsta tînără la primul contact sexual, partenerii sexuali multipli, igiena locală defectuoasă se asociază cu o rată crescută a infecţiei cu HPV şi cu un risc crescut de cancer de col uterin.
5. Profesia: 2-6% din cancere. Expunerea la 4-amino-difenil sau 2-naftilamină determină cresterea incidenţei cancerelor de vezica urinară; expunerea la fibre de azbest (materiale de construcţie) determină creşterea incidenţei cancerelor pulmonare şi cancerelor digestive; expunerea la benzen determină cresterea frecventei leucemiei; expunerea la bis-cloro-metil-eter sau la crom prezintă un risc crescut pentru cancerul pulmonar; profesiile care presupun expuneri la cărbune, gudron, vaselină şi ulei ars sunt asociate cu un risc crescut pentru cancerele de piele, plamâni, vezică urinară şi tract gastro-intestinal; muncitorii din industria reclamelor fluorescente prezintă o incidenţa crescută a osteosarcoamelor etc.
6. Radiatiile ultraviolete: 2-10% din cancere. Radiaţiile ultraviolete (UV) determină creşterea frecvenţei cancerelor de piele (în particular melanomul malign) în zonele expuse mult timp la soare, mai ales la persoane blonde, cu pielea deschisă la culoare.
7. Alcoolul: 2-4% din cancere. Consumul de alcool este în relatie cauzală cu cancerele cavităţii orale, faringelui, laringelui, esofagului şi ficatului; alcoolul şi fumatul işi amplifică reciproc efectele nocive.
8. Aditivii alimentari: 1-2% din cancere. Coloranţii şi conservanţii alimentari (E-uri), precum şi nitriţii şi nitraţii, pot avea o influenţă negativă asupra sănătăţii.

Prevenirea cancerului înseamnă:
- adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi menţinerea lui;
- diagnosticarea precoce;
- creşterea duratei de supravieţuire.

Recomandări pentru un stil de viaţă sănătos

1. alimentaţie sănătoasă (proaspătă, bogată în fructe şi legume – vitamine, minerale, enzime, antioxidanţi, fără grăsimi "rele", fără coloranţi, fără aditivi, fără zahăr, fără prăjeluri, ş.a.);
2. mişcare, evitarea sedentarismului;
3. evitarea consumului excesiv de alcool;
4. fără factorii de risc poluanţi (fum de ţigară, medii toxice de lucru, poluare atmosferică ş.a.);
5. evitarea expunerii necontrolate la radiaţiile ultraviolete (ochelari de soare, pălărie, haine adecvate, umbrelă, respectarea orelor de expunere, folosirea cremelor cu factori de protecţie adecvaţi tipului de piele, hidratarea pielii şi pregătirea ei pentru plajă s.a.);

Diagnosticarea precoce înseamnă:

1. autoexaminarea lunară a sânilor, ecografie mamară, mamografie – pentru depistarea cancerului mamar;
2. frotiul citovaginal Babes – Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin;
3. testul de sângerare ocultă din scaun, tuseul rectal, irigografia, colonoscopia s.a.
4. examinarea formaţiunilor aparute la nivelul pielii – pentru depistarea cancerului de piele, etc.