În mod normal, colul uterin și vaginul sunt tapetate de o mucoasă formată din mai multe straturi de celule, asemănătoare celor din piele, numite celule pavimentoase sau scuamoase. Straturile profunde, de la bază, sunt formate din celule mici, tinere, rotunde, față de cele de la suprafață, care sunt mature și aplatizate. Pe măsură ce îmbătrânesc, celulele din profunzime migrează către straturile superficiale și devin plate. Țesutul epitelial al mucoasei este despărțit la bază, de celelalte structuri ale colului uterin, printr-o membrană bazală.
Displazia de grad mic (CIN I)
În acest grad de displazie doar câteva celule sunt anormale. Acest tip de displazie cervicală de obicei dispare fără tratament. Dacă este depistată la un test de rutină, majoritatea medicilor recomandă tratarea ei în acest stadiu, pentru a-i preveni progresia.
Displazia moderată (CIN II)
Aici masa de celulele anormale cuprinde circa jumătate din grosimea mucoasei cervicale.
Displazia severă (CIN III)
Displazia severă mai este numită și carcinom in situ, întreaga grosime a mucoasei este formată din celule modificate, însă acestea nu au depășit încă membrana bazală. Tratamentul stadiul dat este obligatoriu, deoarece de cele mai multe ori se transformă în cancer invaziv.
În toate cele 3 forme de displazie, celulele anormale din mucoasa uterină se găsesc deasupra membranei bazale. Acesta este un reper deosebit de important deoarece diferențiază o displazie de un cancer invaziv. În cancerul invaziv, celulele anormale nu se găsesc doar în grosimea mucoasei cervicale, ci ele invadează și membrana bazală. Tratamentul cancerului invaziv este în totalitate diferit de cel al displaziei și de cele mai multe ori necesită rezecție chirurgicală extinsă. Profunzimea invaziei dincolo de membrana bazală este un aspect important în decizia de tratament și în tipul acestuia. Invazia mai mică de 3 mm este tratată diferit, mai conservator decât atunci când invazia este mai profundă.
Diagnosticul displaziei cervicale
Probabilitatea de a face displazie cervicală poate fi aflată în urma unui test Papanicolau. Cu toate acestea, frotiul de mucoasă cervicală este doar un test screening, nu unul diagnostic. Displazia este diagnosticată cu ajutorul colposcopiei și biopsiei cervicale.
Cu toate că displazia nu este cancer, există posibilitatea ca aceasta să evolueze către un cancer de col. Displazia joasă poate trece de la sine, însă majoritatea medicilor preferă să o trateze pentru a preveni progresia către un stadiu mai avansat de displazie.
În cazul în care displazia a fost cauzata de HPV, există riscul recurenței, adică a reapariției displaziei, deoarece tratamentul nu înlătură virusul. Doar celulele anormale sunt distruse în urma tratamentului. De obicei, recurența nu este gravă dacă este detectată la timp, prin controale periodice.
Deoarece displazia poate reapărea, sunt obligatoriu necesare controale periodice, la intervalele de timp pe care doctorul le recomandă. În mod normal, acestea presupun efectuarea testului Papanicolau la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni.