HPV se poate transmite atât de băieți, cât și de fete, însă doar în cazul femeilor infecția evoluează în cancer. Datorită imunității, unele persoane scapă în mod spontan de infecție. Însă cele care rămân infectate cu HPV prezintă riscul de a dezvolta cancer de col uterin. Persoanele purtătoare ale HPV sunt expuse consecințelor pe termen scurt și pe termen lung. După câțiva ani de la infectare, virusurile pot antrena leziuni pre-canceroase la nivelul colului uterin.
Leziunile date, numite displazie, se tratează printr-o intervenție simplă, care constă în extirparea unei părți din colul uterin. Din păcate, femeile care suferă această intervenție se expun riscurilor de complicații în timpul sarcinii: avort spontan sau naștere prematură. Chiar și după extirparea leziunii pre-canceroase, infecția virală persistă, putând provoca peste câțiva ani cancerul de col uterin. În asemenea cazuri, se recomandă supravegherea medicală anuală.
Orice tânără care își începe viața sexuală, se expune riscului de a se infecta cu HPV. Riscul crește de câteva ori, dacă primele relății intime se întâmplă înainte de 17 ani. Debutul precoce și partenerii multipli reprezintă factori de risc în apariția infecției cu HPV. Conform statisticilor, la 20 - 25 de ani, o femeie din 3 este purtătoare de HPV. La vârsta adultă se înregistrează un caz de infecție la 10 persoane. Cancerul de col uterin reprezintă a doua formă de cancer ca incidență și a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor.
Simptome
Simptomele sunt în dependență de stadiul bolii și de dimensiunea și natura tumorii. De cele mai multe ori, semnele sunt absente în stadiile care preced cancerul invaziv. Evoluția bolii este silențioasă pe durata a aproximativ 7 ani, iar când apar simptomele propriu-zise, de obicei e prea târziu. După stadiul III, cancerul de col uterin se manifestă prin dureri spontane și / sau sîngerări în timpul raporturilor sexuale.
În stadiul cancerului invaziv, dacă tumoarea este de dimensiuni mari, ea comprimă organele învecinate, provocând senzații frecvente de urinare sau tulburări digestive (constipație). În stadiile mai avansate, apar simptome generalizate: lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, dureri în zona abdominală, oboseală, dureri de spate.
Diagnostic
Testul Papanicolau identifică din timp modificările celulelor care pot evolua spre cancer, la nivelul colului uterin (intrarea în uter). Pentru a realiza investigația, medicul ginecolog va lua câteva celule din colul uterin, cu ajutorul unei spatule. Celulele se pun pe o lamelă și se trimit pentru analize la un laborator.
Rezultatele pot indica stadiile intermediare cancerului, precum infecții sau afecțiuni anterioare leziunii canceroase. Datorită testului dat, primele semne ale cancerului pot fi tratate din timp cu medicamente sau prin intervenție chirurgicală. Testul Papanicolau este simplu, ieftin și nedureros, cu o eficiență de aproape 100%. Specialiștii recomandă efectuarea testului o dată la 6 luni sau măcar la un an.
Testul Papanicolau se recomandă la vârsta de 35 de ani, însă pentru a depista la timp cancerul de col, orice femeie poate să facă acest test, indiferent de vârstă și de antecedentele medicale. În prezent, cancerul de col uterin poate fi prevenit cu ajutorul unui vaccin recomandat a fi efectuat în jurul vârstei de 14 ani, înaintea începerii vieții sexuale. Vaccinul oferă protecție împotriva HPV 16 și 18, tulpinile virale responsabile de 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.