Dislipidemiile reprezintă niște afecțiuni în care nivelul de lipide din sânge sunt perturbate, atât în sensul măririi, cât și micșorării acestora. Lipidele sau grăsimile din sânge sunt nutrienți de bază ai organismului. Ei se pot obține din alimentație sau din sintetizare proprie. Cu toate că sunt privite ca potențial nocive, deoarece au efecte negative când sunt în exces, lipidele sunt esențiale organismului. Ele participă în formarea celulelor, a nervilor, sunt precursorii sintezei unor hormoni și vitamine și reprezintă o bună sursă de energie. Țesutul adipos, în care se stochează lipidele, reprezintă principala rezervă energetică a organismului.
Sunt mai multe tipuri de lipide, fiecare având roluri importante în organism: trigliceridele, steroizii din care face parte colesterolul, fosfolipidele ș.a.
Despre colesterol
Colesterolul reprezintă o substanță lipidică din familia sterolilor, formată din 2 fracțiuni: HDL - colesterolul și LDL - colesterolul. HDL - colesterolul se cunoaște ca colesterol “bun”, deoarece recuperează colesterolul din organele și țesuturile în care este în cantități mai mari, (țesut adipos, mușchi) și îl transportă spre ficat de unde se elimină. LDL - colesterolul, sau colesterolul “rău”, este fracțiunea colesterolului total care transportă colesterolul din ficat și îl depune pe pereții vaselor de sânge, producând plăcile de aterom.
Ce sunt trigliceridele?
Trigliceridele reprezintă substanțe lipidice importante pentru organism, având atât rol structural, cât și energetic. Ele se găsesc în sânge, în concentrație normală mai mică de 200 mg / dl. Sursele de trigliceride sunt de două tipuri: exogene (provenite din alimentele bogate în grăsimi animale) sau endogene (producție hepatică). Acestea se găsesc depozitate sub formă de rezerve de energie în grăsimea care se depune în diferite regiuni ale organismului.
Hipertrigliceridemia
Hipertrigliceridemia este o mărire a trigliceridelor în sânge peste limitele normale. Ea poate apărea datorita alimentației excesive în grăsimi sau dulciuri (în anumite condiții, acestea se transformă în grăsimi) sau prin fabricarea lor într-o cantitate crescută în ficat, datorita îndeosebi unei eredități anormale.
Dislipidemia
Dislipidemia poate apărea atât ca urmare a creșterii concentrației lipidelor totale sau a unor fracțiuni (hiperlipidemii), cât și a micșorării sub limita normală a nivelelor de lipide din sânge (hipolipidemie).
Clasificarea dislipidemiilor
Hiperlipidemiile pot fi:
- primare - sunt provocate de un șir de defecte genetice ereditare care atunci când sunt transmise, afectează expresia unor receptori, unor proteine transportoare. De exemplu, hipertrigliceridemia familială, hipobetalipoproteinemia;
- secundare - apar în cadrul unor maladii de nutriție, renale, endocrine sau hepatice;
Hipolipidemia
Hipolipidemiile se găsesc mai rar și pot apărea în sindroame de malnutriție sau pot fi moștenite.
Nivelele mărite de colesterol - LDL predispun la ateroscleroză, la perturbări ale metabolismului, consecința fiind instalarea unor boli precum obezitatea, afecțiuni cardiace - infarct sau angină, afecțiuni vasculare ca arteriopatia membrelor inferioare.
Trigliceridele în concentrații peste valorile normale produc de asemenea mărirea riscului de aterotromboză, dar și a altor boli, cum ar fi pancreatita acută.
Diagnosticul
Diagnosticul se pune în urma evaluării profilului lipidic prin măsurarea concentrațiilor principalelor fracțiuni lipidice din sânge.
Acțiuni terapeutice
Îmbunătățirea profilului lipidic se bazează atât pe tratament igieno-dietetic, cât și pe utilizarea unor medicamente specifice. Alimentația și exercițiul fizic reprezintă mijloace terapeutice extrem de importante în tratamentul acestei afecțiuni.
Recomandări pentru pacienții cu dislipidemii:
- micșorarea aportului de grăsimi, îndeosebi cele de natură animală (bogate în acizi grași saturați);
- evitarea consumului de carne roșie în schimbul cărnii de pește, pasăre;
- alegerea lactatelor și brânzeturilor dietetice în locul celor integrale;
- trebuie eliminate din alimentație prăjelile, produsele de patiserie, mezelurile, ouăle, maioneza, cremele ș.a.
- consumul în cantități mari a fructelor, legumelor, cerealelor;
Factori de risc
- sedentarismul;
- fumatul;
- obezitatea;
La rândul său, dislipidemia reprezintă un factor de risc important pentru maladiile cardiovasculare.