Evaluarea retrospectivă a activităţii instituţiilor medico-sanitare din ţară antrenate în procesul epidemic de holeră în anul 1995 când au fost depistate 240 cazuri inclusiv 172 bolnavi de holeră şi 68 purtători de vibrioni holerici cu 5 cazuri letale (3,6%) permite a concluziona:
1. A fost dificilă elaborarea diagnosticului corect a primelor cazuri de holeră deoarece manifestările tabloului clinic sunt, de regulă, atipice.
2. În majoritatea localităţilor, unde a fost înregistrată holera, lucrătorii medicali au demonstrat o pregătire profesională insuficientă în depistarea bolnavilor de holeră inclusiv cu semne de boală destul de manifeste.
3. Nesatisfăcător s-a dovedit a fi pregătirea practică a personalului medical şi neraţional a fost planificată baza spitalicească.
4. Nu s-a acordat atenţia cuvenită pregătirii şi mobilizării sociale a populaţiei rezultatul căruia s-a reflectat negativ la termenii de adresare după ajutor medical, respectarea regulilor de comportare igienică şi profilaxie individuală.
5. N-au fost asigurate rezervele necesare de remedii medicamentoase şi pentru diagnosticul de laborator.
În activitatea instituţiilor sanitare la compartimentul profilaxia şi combaterea holerei paralel cu măsurile complexe de ordin general un rol deosebit îl are organizarea măsurilor de depistare precoce şi spitalizare a primelor cazuri de îmbolnăvire şi efectuarea lucrului calitativ de localizare şi lichidare a focarului.
Planificarea acestor măsuri se efectuează preventiv şi obligă conducătorii instituţiilor sanitare să asigure pregătirea instituţiei pentru spitalizarea bolnavilor şi persoanelor suspectate de holeră, izolarea contactaţilor cu bolnavii de holeră.
La selectarea încăperilor, destinate bazei spitaliceşti, se va lua în consideraţie următoarele cerinţe:
- - prezenţa căilor accesibile spre clădire;
- - posibilitatea de a fi izolată de restul populaţiei;
- - prezenţa a câtorva căi de intrare şi ieşire;
- - un sistem vast de camere ce va favoriza o dispersare maximală a bolnavilor;
- - prioritate se va acorda încăperilor înzestrate cu apeduct şi canalizare.
La majoritatea acestor cerinţe corespund secţiile spitalelor, şcolile, căminele, hotelurile, casele de odihnă ş.a., din considerentele, că paturile, mesele, scaunele, lengeria de pat pot fi lăsate şi utilizate pentru necesităţile staţionarelor.
Se recomandă ca pentru fiecare subdiviziune a bazei spitaliceşti să fie elaborat un paşaport, care va indica:
1. Localitate în care se va desfăşura staţionarul.
2. Numărul de paturi.
3. În incinta cărei clădiri se va desfăşura (spitalul, şcoala).
4. În baza cărei hotărâri a primăriei.
5. Se va numerota toate încăperile şi se va desena schema desfăşurării staţionarului.
6. Se va planifica transferul bolnavilor în alte instituţii curative.
7. Aprovizionarea tehnico-materială şi comunală.
8. Transportul şi condiţiile de dezinfectare.
9. Statele şi funcţiile personalului.
10. Inventarul medical şi remediile pentru tratament.
În cazul apariţiei unei epidemii de holeră se vor desfăşura următoarele subdiviziuni ale bazei spitaliceşti:
1. Staţionarul pentru bolnavii de holeră + laborator bacteriologic.
2. Staţionarul provizoriu pentru spitalizarea tuturor bolnavilor cu BDA.
3. Izolatorul pentru spitalizarea persoanelor, care au avut contact cu bolnavii de holeră sau cu purtătorii de vibrioni holerici.
Staţionarul pentru holeră – e rentabil al desfăşura în baza SB. Numărul de paturi poate varia în dependenţă de intensitatea erupţiei sau epidemiei de holeră:
- la începutul procesului epidemic 5-10 paturi.
- pe parcursul procesului epidemic – 20-30 paturi.
- la apogeul epidemic – 50-100 paturi.
I. În partea contaminată se va afla:
1. Secţia internări cu intrare separată. Aici se vor selecta bolnavii după gravitatea maladiei.
Cei cu formele grave şi algide se vor transporta direct în salonul de terapie intensivă, fără prelucrare şi foaie de observaţie. Bolnavii cu formele semigrave şi uşoare se vor cântări, examina de medic; va fi complectată foaia de observaţie, vor fi prelucraţi, vor fi îndrumaţi în saloanele pentru bolnavii cu formele uşoare şi semigrave de holeră. Hainele bolnavilor vor fi împachetate în saci şi trimise pentru a fi dezinfectate.
În secţiile în caz de necesitate vor fi colectate probele pentru investigaţii de laborator şi indicat tratamentul specific. Secţia internării va fi destul de spaţioasă şi aprovizionată cu inventar moale, tare, instrumentariu medical, cântar, soluţii dezinfectante. E de dorit să fie baie şi duş.
2. Salonul pentru terapia intensivă.
Se amenajează cu paturi speciale pentru holeră sau aduse la condiţiile respective. Se aprovizionează în cantităţi suficiente cu soluţii polionice, sisteme pentru perfuzii i/v getale, casolete cu material steril, seringi, tonometre pentru fiecare bolnav.
Sunt necesare vase marcate pentru a calcula cantitatea lichidului pierdut de bolnav, legheanuri pentru lichidul vomitant, vase pentru dezinfectarea lengeriei şi eliminărilor fiziologice a pacienţilor.
În salon după măsurarea greutăţii bolnavului şi colectarea probelor de laborator în mod urgent se va începe tratamentul de rehidratare cu soluţii poliionice.
La fiecare bolnav se prevede o asistentă medicală non-stop, un medic la 2 bolnavi şi o infermieră la un salon. În salon pot fi spitalizaţi 1-6 bolnavi. În cazul ameliorării stării, bolnavul se va transfera în salonul pentru formele semigrave de holeră.
3. Salonul pentru bolnavii cu formele semigrave de holeră.
Sunt amenajate cu paturi obişnuite, se prevăd camere separate, pentru bărbaţi şi femei cu oliţe individuale. În aceste odăi sunt instalate vase pentru dezinfectarea oliţelor şi eliminărilor fiziologice ale bolnavilor. E strict interzisă folosirea WC-ului, ele trebuie să fie încuiate, cheile se vor păstra la persoana responsabilă pentru îndeplinirea regimului antiepidemic. În salon va fi rezervate sol. poliionice, sisteme pentru perfuzii i/v, seringi, tonometre şi alte medicamente.
4. Saloanele pentru bolnavii cu formele uşoare şi purtători de vibrioni sunt aprovizionate şi se amenajează ca şi saloanele pentru formele semigrave.
5. În partea contaminată se vor mai prevedea:
sala pentru proceduri, camera pentru externarea convalescenţilor cu filtru sanitar, filtru sanitar pentru personal.
II. În partea necontaminată se vor planifica încăperile pentru personal:
1. Camera pentru haine.
2. Filtru sanitar.
3. WC.
4. Bufetul.
5. Camera pentru personalul de gardă.
6. Camera pentru lengerie.
Partea necontaminată prevede posibilitatea de a recepţiona mâncarea pentru bolnavi, vesela, lengeria, medicamentele ş.a., printr-o uşă separată. Staţionarul pentru holeră trebuie să fie îngrădit şi păzit conform cerinţelor regimului antiepidemic.
Personalul medical va lucra folosind costumul de protecţie nr. 4, în timpul procedurii de toaletă a bolnavului şi colectarea probelor se vor îmbrăca mănuşile. Infermierile vor îmbrăca suplimentar pestelca de polietilenă, încălţăminte de cauciuc şi mască în cazul dezinfectării maselor fecale. În mod obligator, personalul se va investiga odată în 10 zile la prezenţa vibrionilor de holeră.
E interzisă vizitarea bolnavilor de către rude, se permite transmiterea produselor alimentare ambalate (biscuiţi, zahăr, dulceţuri, cafea, ceai), fructelor, care se vor spăla de către personal. Dezinfectarea resturilor de mâncare, masele fecale se petrece, folosind sol. 5% lizol, clorură de var 10%, cloramină 2-3 % cu o expoziţie de 2 ore. Vesela de bucătărie şi tacâmurile după fiecare masă se fierb timp de 15 minute, apoi se spală.
Curăţenie în saloane se face de 2 ori în zi folosind sol. cloramină de 0,5%, clorură de var 0,2%, lizol 3%.
La intrare în secţie şi la uşa fiecărui salon se vor aşterne cârpe muiate în soluţie dezinfectantă şi trebuie să fie permanent umede. Secţia trebuie să fie aprovizionată cu apă şi săpun pentru spălarea mâinilor, soluţie proaspăt pregătită de cloramină 0,2%. În teritoriu se amenajează un teren special cu rezervuar pentru scurgerea apei pe care se va dezinfecta transportul auto, antrenat la transportarea bolnavilor de holeră.
Staţionarul provizoriu – este destinat pentru spitalizarea persoanelor cu BDA pentru determinarea etiologiei. Numărul de paturi va depinde de nivelul morbidităţi prin BDA, în mijlociu variază de la 5-10 paturi la un bolnav depistat de holeră. Amenajarea încăperilor şi regimul de lucru e similar ca în staţionarul pentru holeră. În staţionar bolnavii se repartizează individual sau grupuri mici reieşind din momentul internării, formele clinice şi gravitatea bolii.
În cazul confirmării diagnosticului de holeră bolnavul se va transfera în staţionarul pentru holeră, iar salonul se va dezinfecta. Persoanele care au contactat cu bolnavul sunt supuse prelucrări sanitare, se schimbă lengeria de corp şi pat, se vor colecta probele masele fecale la holeră şi la necesitate va fi indicat un tratament profilactic. Termenul de externare a convalescenţilor se va determina concret la fiecare caz aparte însă nu va fi mai mic ca perioada de incubare.
Izolatorul – este destinat pentru spitalizarea persoanelor sănătoase, care au contactat cu bolnavii de holeră sau purtătorii de vibrioni de holeră. El de asemenea se divizează în 2 părţi: contaminată şi necontaminată, prevede un set de încăperi similare staţionarului de holeră. Toate persoanele internate vor fi examinate de medicul de gardă apoi se vor repartiza în saloane reieşind din momentul internării, caracterul şi durata contactării cu bolnavul de holeră.
Ar fi benefic concentrarea membrilor unei familii în salon separat. La persoanele internate se vor colecta probele maselor fecale la holeră, apoi va fi prescris tratamentul profilactic. Investigaţiile la holeră se vor repeta dublu cu interval de timp 48 ore. În scopul depistării precoce a bolnavilor de holeră, medicul de gardă va vizita persoanele din salon cel puţin de 3 ori pe zi.
În cazul depistării bolnavului ultimul va fi transferat pentru tratament în staţionarul de holeră. Purtătorii de vibrioni vor fi de asemenea transferaţi în staţionarul de holeră. Persoanele internate în izolator şi investigate la holeră de 3 ori cu rezultate negative se vor externa peste 6 zile de la ultimul contact cu bolnavul de holeră.
Regimul antiepidemic în izolator va fi identic celui din staţionar pentru holeră. În scopul efectuării complexului de măsuri antiepidemice în ca de depistare a bolnavilor de holeră în fiecare instituţie medico-sanitară trebuie să fie elaborat:
Planul operativ de activitate în cazul depistării bolnavilor de holeră care prevede:
1. Schema de înştiinţare a conducerii spitalului privind depistarea cazului suspect la holeră (atât în timpul orelor de serviciu cât şi în afara lucrului);
2. Asigurarea urgentă a personalului medical cu echipamente şi haine de protecţie.
3. Modul de completare a truselor pentru colectarea probelor de la bolnavi (purtători) de holeră.
4. Determinarea rolului fiecărui lucrător medical în cazul depistării bolnavului de holeră.
5. Modalitatea internării bolnavului de holeră, izolarea contacţiilor şi bolnavilor cu SIDA.
6. Asigurarea activităţii eficace a bazei spitaliceşti în care vor fi internaţi bolnavii de holeră, izolaţi şi supravegheaţi contacţii. Baza spitalicească va fi asigurată cu utilajul tehnic-material necesar, inclusiv medical şi medicamente.
7. Formarea rezervelor de medici, asistente medicale pentru a fi antrenaţi, la necesitate, în activitatea subdiviziunilor bazei spitaliceşti.
8. Asigurarea cu personal medical, inventar, aparataj ş.a., şi antrenarea în lucru a serviciului de laborator.
9. Instruirea lucrătorilor medicali de toate rangurile în problemele de diagnostic, tratament şi profilaxie a holerei, antrenarea în mod practic cu prelucrarea obligaţiunilor funcţionale a fiecărei persoane inclusă în activitatea subdiviziunilor bazei spitaliceşti.
Măsurile organizatorice la spitalizarea bolnavilor de holeră, purtătorilor de vibrioni şi izolarea contacţilor.
1. La toate etapele de asistenţă medicală (urgentă la etapa prespitalicească, primară, spitalicească, de ambulator) se vor depista în mod activ bolnavii cu diaree şi vărsături. La necesitate se vor organiza şi petrece de către lucrătorii instituţiilor medico-sanitare vizite examinării medicale la domiciliu.
În procesul organizării examinării medicale la domiciliu localitatea va fi divizată în teritorii a câte 500 locuitor în regiunile rurale şi 1000 locuitori în regiunile urbane. Fiecare teritoriu va fi deservit de o echipă în componenţa unei asistente medicale şi 3-4 studenţi din instituţiile de învăţământ medicale.
Spitalizarea bolnavilor de holeră şi celor cu suspecţie la holeră, purtătorilor de vibrioni în staţionarul pentru bolnavi de holeră se va efectua de către echipele de reanimare, dotate cu soluţii poliionice şi sisteme perfuzabile pentru efectuarea tratamentului de rehidratare. Este indicat că, de la internare, să se selecteze bolnavii după gravitatea bolii, iar cei cu forme severe să fie internaţi direct în secţia de terapie intensivă a staţionarului pentru holeră.
Personalul echipelor de evacuatori va fi dotat cu echipament de protecţie (pijama, halat, bonetă, ciorapi, ciupici). E necesar de prevăzut suplimentar mănuşi, pestelcă de muşama, mască (în caz de vomitări a bolnavilor).
La finele internării bolnavilor de holeră şi izolarea contacţiilor unităţile de transport vor fi dezinfectate de către membrii echipei de evacuatori într-un loc special amenajat, cu folosirea remediilor dezinfectante şi echipamentului spitalului sau asistenţei medicale de urgenţă. La sfârşitul schimbului de lucru toţi membrii echipei de evacuatori fac duş.
2. Depistarea, izolarea, supravegherea şi investigarea bacteriologică la holeră (3 ori – 3 zile) a contacţilor + bolnavilor cu BDA. Contacţii cu bolnavii de holeră (purtătorii) vor fi internaţi în izolator.
3. Depistarea activă, spitalizarea în staţionarul provizoriu şi investigarea bacteriologică la holeră (3 ori cu interval 1,5 ore până la începutul tratamentului) a bolnavilor de BDA.
4. Se va colecta substratul biologic de la persoanele decedate cu simptome de BDA.
5. Lucru de educaţie pentru sănătate.
Se va monitoriza lucru:
- Se vor depista şi investiga la holeră toate persoanele cu disfuncţii a TGI internate la centrele de triere, izolatoare de detenţie provizorie, instituţiile de reabilitare socială.
- Se vor efectua investigaţii la holeră a persoanelor internate (VII-IX) în azilurile pentru bătrâni şi invalizi, pacienţii din staţionarele de psihiatrie şi narcologie.