Rujeola este o boala acuta infectioasa si extrem de contagioasa, uneori severa, provocata de virusul rujeolic, caracterizata clinic prin manifestari prodromale catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o eruptie caracteristica si insotita de variate complicatii bacteriene.
Rujeola este o boala infectioasa de mare raspandire universala. Rujeola afecteaza pana la 99,9% din populatie, receptivitatea fiind generala (intr-o populatie nevaccinata). In populatia urbana, boala apare endemo-epidemic, cu valuri epidemice la 2 - 3 ani; in zonele rurale, apare sporadic sau in epidemii extinse, la intervale mai mari.
Aspectul clinic al epidemiilor s-a pastrat in general acelasi, dar severitatea lor a scazut mult in ultimele decenii. Morbiditatea in sectorul Briceni prin rujeola variaza anual, in functie de nivelul endemic si de aparitia de epidemii, se inregistreaza preponderent la copiii varstei scolare. Pe parcursul anului precedent sau inregistrat 16 cazuri de rujeola in s. Balasinesti.
In ultimii ani, in legatura cu aplicarea programului de vaccinare antirujeolica a copiilor, morbiditatea a scazut considerabil. Acest fapt se observa si in sectorul Briceni, sursele de infectie constituite numai de omul bolnav, cu forme tipice sau atipice de boala. Nu exista purtatori sanatosi de virus rujeolic.
Rujeola este contagioasa cu 1 - 2 zile inainte de debutul bolii si in continuare in cursul perioadei prodromale si 5 - 6 zile in cursul perioadei eruptive. Durata perioadei de contagiozitate a unui bolnav se poate rezuma astfel: 4 - 5 zile inainte si 6 zile dupa aparitia eruptiei. La 7 zile dupa aparitia eruptiei, bolnavul poate fi considerat ca necontagios. Transmiterea bolii se face direct, prin contact cu persoana bolnava, prin picaturile de secretie nazofaringiana si respiratorie raspandite in jurul bolnavului in aer, deci este o infectie aerogena. Transmiterea indirecta, prin obiecte proaspat contaminate cu secretii de la bolnav este posibila, dar mult mai rara, virusul rujeolic neputand supravietui mult timp in mediul extern.
Incubatia, in medie, este de 10 zile (cu variatii intre 8 si 11 zile), fiind una din perioadele de incubatie cele mai fixe. Poate fi prelungita pana la 21 - 28 de zile, daca in cursul acestei perioade s-au administrat gamma-globuline. Aspectul clinic al epidemiilor s-a pastrat in general acelasi.
Debutul este gradat (si nu brusc ca in scarlatina), cu febra, care creste treptat la 38 - 39°C, insotita de cefalee, indispozitie si de fenomene catarale conjunctivale si ale cailor respiratorii superioare.
Semnul koplil, modificare caracteristica rujeolei in aceasta perioada, este constituit din cateva, (uneori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru-deschisa, izolate sau in mici grupuri, asezate pe o zona rosie, cu un diametru de cativa milimetri. Aceste micropapule sant situate pe mucoasa jugala, langa ultimii milari, mai rar pe gingii, in santul judomaxiliar si exceptional in alte parti (mucoasa nazala, carancula lacrimala).
Izolarea (la domiciliu sau la spital) se face de la primele semne de boala pana la 6 zile dupa aparitia eruptiei. Dezinfectia continua a camerei bolnavului este necesara. Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara, desi dificil de realizat in practica. Se aplica in colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea intrarii de noi copii receptivi si de vizitatori. Scolile nu se inchid, inss copiii sunt supusi unui control medical zilnic. Copiii-contacti, la care se recunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati la scoala primele zile de incubatie, dupa care este recomandat sa fie izolati la domiciliu.
Depistarea bolnavilor trebuie facuta cat mai precoce, ca si izolarea lor (4 zile inainte si 6 zile dupa aparitia eruptiei). Se va evita contactul direct al celor receptivi cu cei bolnavi. Sectiile de rujeola din spitale vor fi cat mai riguros separate (contagiozitate mare, transmitere aerogena). Protectia receptivilor se poate realiza prin masuri de profilaxie specifica.
In prezent, prevenirea rujeolei este cu succes asigurata prin imunizarea in masa cu vaccinul cu virus rujeolic viu atenuat. Vaccinarea antirujeolica se face cu o singura doza de vaccin rujeolic introdus subcutanat. In mod uzual, se incepe de la varsta de 12 luni si ulterior se face la orice varsta. Se exclud de la vaccinare: gravidele (risc de malformatii la fat), copiii cu boli febrile severe, tuberculoza activa, precum si cei cu iumunitate alterata (leucoze si alte boli de sange, persoane tratate cu corticoizi, citostatici, iradiate), din cauza pericolului de dezvoltare a unor reactii grave. (Medic epidemiolog Ion Tarlovschii. Nr.9(22) Buletin informativ ONG "Sanatatea" in colaborare cu Centrul de Medicina Preventiva Judetean Edinet, editat cu suportul financiar al Directiei Elvetiene pentru Dezvoltare si Cooperare, oficiul in Moldova)