Variaţia antigenică este particularitatea fundamentală a virusurilor gripale A şi B, care le conferă o supravieţuire permanentă. Aceasta are loc cu precădere la nivelul antigenelor superficiale a virusului (Hemaglutinina si Neuraminidaza).
Există două mecanisme ale variaţiei antigenice: minoră (antigenic drift) şi majoră (antigenic shift). La virusul gripal A se întâlnesc ambele variaţii antigenice, în timp ce la virusul B se regăsesc numai variaţia antigenică minoră.
Mutaţiile de tip drif se obţin prin modificări uşoare, treptate, care au loc continuu în timp. Dreiful antigenic produce o nouă tulpină virală care nu poate fi recunoscută de anticorpii din organismul uman de la tulpinile precedente. Acest proces derulează în modul următor: o persoană infectată cu particule virale gripale elaborează anticorpi la acest virus.
Când are loc infectarea persoanei date cu o altă variantă virală gripală, anticorpii vechi nu recunosc virusul nou şi poate avea loc infecţia cu virusul gripal nou. Aceasta este explicaţia de ce omul poate face infecţie gripală de mai multe ori pe an. Practic în fiecare an apar două, trei şi mai multe tulpini noi, care nu au circulat în sezonul trecut. Astfel se explică necesitatea de producere anuală a vaccinului gripal cu o compoziţie nouă şi vaccinarea sezonieră a populaţiei umane.
Mutaţii de tip shift - reprezintă o formă mult mai brutală de schimbări în virusul gripal A, ce duce la apariţia unui nou virus gripal cu o nouă combinaţie a proteinelor HA şi NA, care anterior nu a existat de mult timp sau niciodată în populaţia umană. Dacă acest virus nou a fost introdus în populaţia umană, unde majoritatea nu are protecţie sau una nesemnificativă la această variantă şi virusul a obţinut abilitatea de transmitere de la persoană la persoană, aceste circumstanţe pot conduce la apariţia unei pandemii de proporţii majore.
Genomul virusului gripal A are 8 segmente genetice separate. Dacă două subtipuri de virus gripal, de la diferite specii infectează, aceeaşi gazdă ele se pot mixa, reasorta şi crea un nou virus gripal, total diferit de cel precedent.
Spre ex: dacă porcul este coinfectat concomitent cu virus gripal uman A şi virus gripal aviar A, virusurile noi obţinute prin replicări succesive pot face schimb de informaţie genetică (reasortare) şi se poate produce o tulpină virală nouă cu gene virale gripale umane şi aviare. Virusul gripal rezultat poate obţine abilitatea de infectare umană şi transmitere de la om la om.
Schimbările antigenice de tip dreif au loc tot timpul, în fiecare sezon, însă cele de tip shift apar ocazional la anumite intervale de timp - 10-20-30 ani – responsabile de pandemii.