Recomandari metodice
Recomandările metodice au fost elaborate de laboratorul ştiinţific medicina muncii al Centrului Naţional Ştiintifico-Practic de Medicină Prăventivă (CNŞPMP) în colaborare cu IMSP Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă (CNŞPMU).

Autori:
Vasile Iachim - şef laboratorul şt. medicina muncii, dr. şt. med,, conf.univ.;
Vladimir Bebîh - cerc. şt. superior lab. şt. medicina muncii, dr. şt. med.;
Victor Băbălău - şef secţia igiena muncii;
Gheorghe Ciobanu - director IMSP CNŞPMU, dr. hab. şt med., profesor universitar;
Albina Bulmaga - cerc. şt. stagiar, medic internist, ÎMSP CNŞPMU;

Recomandările metodice conţin date despre condiţiile de muncă, factorii de risc profesional pentru lucrătorii medicali din chirurgia de urgenţă, acţiunile posibile asupra organismului şi măsuri de profilaxie. Sunt destinate conducătorilor IMSP, lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă, medicilor igienişti, sindicatelor de ramura, serviciului securitate şi igiena muncii. Materialele pot fi utilizate de către studenţi, rezidenţi, cursanţi în procesul de reciclare.

Referenţi:
Grigore Friptuliac - dr.hab.şt.med., profesor universitar, şef catedra igiena a USMF „N. Testemiţanu";
Ion Onufrei - dr.şt.med., vicedirector medical al IMSP CNŞPMU;

Examinat şi aprobat la Consiliul de Experţi al Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.

Ameliorarea conditiilor de munca si profilaxia morbiditatii lucratorilor medicali din chirurgia de urgenta
Profesia de lucrător medical este una din cele mai complicate şi vulnerabile printre specialităţile intelectuale, necesitând o responsabilitate profesională deosebită. Lucrătorii medicali prin activitatea sa aduc un aport imens economiei naţionale. Este imposibil de a estima toate bunurile create de către oamenii întorşi la viaţă şi la muncă datorită eforturilor depuse de personalul medical.

Caracterul lucrului personalului medical din diverse domenii ale medicinei are multe trăsături comune, însă fiecare specialitate are şi particularităţile sale în ceia ce priveşte conţinutul lucrului şi condiţiile mediului ocupaţional. Calitatea şi eficacitatea lucrului personalului medical depind, în mare măsură, de condiţiile de muncă şi sănătatea acestora, în timpul activităţii profesionale lucrătorii medicali fiind supuşi acţiunii diverşilor factori nocivi şi nefavorabili: fizici, chimici, biologici. Activitatea lucrătorilor medicali necesită eforturi intelectuale, neuroemoţionale, ale sistemului de analizatori, eforturi fizice cu sforţări musculare dinamice şi statice, poziţii de lucru vicioase.

La unii din factorii mediului ocupaţional se manifestă hipersensibilitatea individuală, îndeosebi la femei. Problema igienei şi fiziologiei muncii lucrătorilor medicali femei necesită o atenţie sporită. Despre aceasta confirmă cercetările efectuate de către noi privind morbiditatea personalului medical şi de asemenea studiile realizate de alţi autori anterior. Munca lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă are specificul său. Investigaţiile noastre au dat posibilitatea de a aprecia principalii factori de risc profesional în activitatea acestora.

Morbiditatea profesională a lucrătorilor medicali din Republica Moldova
Morbiditatea profesională a lucrătorilor medicali pe o perioadă de 13 ani (1991-2003) este estimată printr-o incidenţă 1,84 cazuri ia 10 mii de persoane din domeniul ocrotirii sănătăţii, media pe ţară fiind de 0,4 [7]. Diagnoza de boală profesională pentru perioada respectivă a fost confirmată la 125 de persoane, ceea ce constituie 18,4% din numărul total de bolnavi (680) cu maladii profesionale, înregistraţi în republică în perioada respectivă.

Cele mai frecvente maladii profesionale printre lucrătorii medicali sunt: tuberculoza - 46,4% (inclusiv tuberculoza aparatului respirator - 40,8%), alergia medicamentoasă - 24,0%, hepatitele - 18,4% (inclusiv hepatitele virale - 17,6%). Aceste trei forme nozologice au alcătuit 88,8% din numărul total de boli profesionale ia lucrătorii medicali.

Factorii ce au determinat declanşarea maladiilor profesionale au fost: agenţii biologici, care au provocat îmbolnăviri la 64,0% din numărul total de afectaţi, preparatele medicamentoase - 23,2% (inclusiv antibioticele - 4,8%), substanţele chimice toxice - 10,4%, agenţii fizici - 2,4%.
Maladiile profesionale s-au depistat în urma adresării active a pacienţilor în 74,4% de cazuri, formele cronice au constituit 97,0%, pierderea capacităţii de muncă s-a stabilit la 64,0% din numărul total de afectaţi.

Majoritatea bolnavilor cu maladii profesionale au fost femei - 83,2%. Mai mulţi bolnavi cu maladii profesionale au fost depistaţi în instituţiile curative municipale şi republicane, în medie - 43,2% din numărul total de afectaţi (125); printre persoanele bolnave din aceste instituţii (54), de tuberculoză sufereau 59,3%. Alergia medicamentoasă a fost depistată preponderent la lucrătorii medicali, care au activat în instituţiile medicale din sectorul primar - 42,9%, hepatitele virale -ia personalul din instituţiile medicale din centrele raionale - 20,9% din numărul total de bolnavi (corespunzător - 28 şi 43 de bolnavi din instituţiile respective).

Împrejurările şi condiţiile apariţiei patologiilor profesionale la lucrătorii medicali au fost determinate de nerespectarea normelor de securitate şi igienă a muncii, igienei personale, regimului sanitar-antiepidemic, de încălcarea normelor de protecţie şi organizare a muncii, asigurarea insuficientă cu încăperi social-sanitare şi cu mijloace individuale de protecţie.

Printre afectaţi cu maladii profesionale prevalează personalul medical mediu cu vechimea în muncă şi vârsta mai mică ca la medici, însă toţi bolnavii au vârstă aptă de muncă, ceea ce are o mare importanţă psihologică pentru personal şi deasemenea pentru economia naţională.

Majoritatea maladiilor profesionale au fost depistate în urma adresării pacienţilor, dar nu în rezultatul examenelor medicale periodice. Aceasta demonstrează faptul că la examenele medicale periodice ale lucrătorilor medicali nu se respectă cerinţele ordinelor şi actelor normative în vigoare. O altă cauză este dificitul de specialişti în domeniul patologiilor profesionale.

Caracteristica condiţiilor de muncă şi particularităţile profesiografice a lucrătorilor medicali
Condiţiile sanitaro-igienice din încăperile de lucru pot esenţial să influenţeze capacitatea de muncă, starea fiziologică şi de sănătate a personalului medical. De la 36,2% până la 43,9% din numărul total de angajaţi contactează cu substanţe medicamentoase, 35,0-43,9% cu antibiotice, 64,4-69,9% cu sânge, componenţii şi derivaţii lui.

Gradul de suprasolicitare în muncă a medicilor chirurgi din chirurgia de urgenţă în conformitate cu criteriile igienice după 22 indici [3] se atribuie la clasa 3.3 (acţiunea factorilor nocivi pot duce la dezvoltarea maladiilor profesionale de grad uşor sau mediu, la creşterea patologiilor cronice, inclusiv morbiditatea cu incapacitatea temporară de muncă (MITM).

Activitatea asistentelor medicale din secţiile chirurgicale şi din blocul de operaţii se atribuie la clasa 3.2 de suprasolicitare în muncă (factorii nocivi pot provoca schimbări funcţionale stabile, care ulterior aduc ia majorarea maladiilor condiţionate de profesie, apariţia simptoamelor/formelor de maladii profesionale după o perioadă lungă de expoziţie 15 şi mai mulţi ani).

Caracteristicile semnificative ale muncii medicilor şi asistentelor medicale din chirurgia de urgenţă sunt suprasolicitarea intelectuală şi emoţională şi regimul de muncă iraţional.

Suprasolicitarea neuroemoţională a lucrătorilor medicali de profil chirurgical este condiţionată de nivelul înalt de responsabilitate pentru sănătatea şi viaţa pacientului. Aceasta au confirmat 75,9-92,3% din personalul medical intervievat.

Eforturile neuroemoţionale în procesul de muncă duc la suprasolicitări ale sistemului nervos central, la dereglarea interrelaţiilor fiziologice între sistemele organismului, ceea ce se reflectă negativ asupra capacităţii de muncă, determină scăderea labilităţii analizatorului vizual, vitezei reacţiilor sensomotorii, funcţiilor atenţiei, memoriei şi percepţiei.

Reacţia sistemului cardiovascular la efortul de muncă şi la acţiunea factorilor ocupaţionaii la medici şi asistentele medicale din chirurgia de urgenţă se manifestă prin modificări compensatorii. La asistentele medicale din secţia de internare au fost depistate modificări negative ale sistemului cardiovascular. Valorile frecvenţei pulsului şi tensiunii arteriale la sfârşitul turei au crescut cu 12,5-23,4% (p<0,01), volumul sistolic, minut-volumul cardiac şi tensiunea pulsativă s-au micşorat cu 6,1-26.6%.

Spre finele zilei de lucru de 8 ore la personalul medical s-au înregistrat şi unele modificări ale indicilor psihofiziologici: micşorarea forţei musculare şi a rezistenţei musculare cu 12,2-34,1%, majorarea perioadei reacţiilor sensomotorice cu 11,2-19,3% şi scăderea capacităţii memoriei de scurtă durată cu 37,2-45,0%.

Factorii de risc profesional pentru lucrătorii medicali din chirurgia de urgenţă pot fi consideraţi:
- gradul înalt de suprasolicitare neuroemoţională cauzată de responsabilitatea pentru viaţa şi sănătatea pacientului;
- deficitul de timp pentru a lua o hotărâre corectă şi unică pentru acordarea urgentă a asistenţei medicale calitative;
- suprasolicitările esenţiale ale analizatorilor vizual, auditiv, senzatorial ş,a.;
- poziţiile vicioase şi/sau ortostatice de lungă durată în timpul efectuării intervenţiilor chirurgicale, pansamentelor şi vizitării bolnavilor;
- suprasolicitările musculare statice de lungă durată şi dinamice, deseori cu eforturi fizice;
- acţiunea agenţilor chimici, fizici şi biologici care, deseori, influenţează condiţiile de muncă în comun cu alţi factori nefavorabili;
- regimul de muncă şi odihnă iraţional;
- lucrul în schimbul de noapte şi de 24 ore, efectuarea intervenţiilor chirurgicale după sfârşitul turei;
- microclima (în special, în anotimpul cald al anului) şi zgomotul ce depăşesc limitele normative în unele încăperi;
- lipsa posibilităţilor de recreare în/sau după procesul de muncă încordată.

Eforturile neuroemoţionale şi fizice, factorii nocivi şi nefavorabili care însoţesc activitatea lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă pol influenţa negativ asupra stării fiziologice şi rezistenţei organismului către factorii profesionali, provoacă dezvoltarea extenuării spre sfârşitul turei. Acţiunea factorilor de producţie de o anumită intensitate, componenţă şi durata de timp provoacă schimbări funcţionale în organism, pot duce la modificări prepatologice şi patologice.

Caracteristica morbidităţii lucrătorilor medicali
În structura MITM a lucrătorilor medicali de profil chirurgical din asistenţa medicală de urgenţă, după numărul de cazuri şi numărul de zile, prevalează afecţiunile acute ale căilor respiratorii superioare, corespunzător: 20,9-44,8%o şi 9,4-24,7%>; la medici pe locul doi se află bolile sistemului circulator - 10,3% şi 21,7%, la asistentele medicale - complicaţiile de sarcină, la naştere şi lăuzie: 11,6-28,6% cazuri şi 12,0-35,8%) zile. O pondere înaltă la asistentele medicale au bolile organelor genitale ale femeielor (7,0-8,6% cazuri şi 4,3-8,6%> zile). La medicii chirurgi şi asistentele medicale din blocul de operaţii pe locul trei se clasează maladiile sistemului osteo-muscular şi ale sistemului nervos periferic: 10,3% cazuri şi 17,3% zile la medici, la asistentele medicale - 11,6% cazuri şi 29,0% zile. Structura MîTM este determinată, într-o anumită măsură, de caracterul activităţii şi de factorii mediului ocupaţional: suprasolicitări neuroemoţionale şi musculare, poziţii de lucru vicioase, factori chimici.

Indicii MITM la medicii din chirurgia de urgenţă au o tendinţă de creştere o dată cu majorarea vârstei (până la 49 ani) şi a vechimii în muncă (până la 14 ani).

MITM ia asistentele medicale de profil chirurgical şi terapeutic nu are o dinamică clară în ceea ce priveşte vârsta şi vechimea în muncă, ce este cauzat de migrarea personalului medical cu studii medii. Conform datelor intervievării 11,8-28,6% din persoanele intervievate (asistente medicale) doresc să-şi schimbe locul de lucru şi specialitatea; 40,0-68,8% au apreciat condiţiile de muncă drept "nefavorabile, periculoase pentru sănătate".

Lucrătorii medicali deseori, în caz de boală practică autotratamentul şi nu se adresează după ajutor medical în instituţiile respective (12,5-38,9% din intervievaţi), în legătură cu aceasta a fost folosită metoda intervievării în vederea studierii stării de sănătate. Analiza rezultatelor obţinute a demonstrat că starea de sănătate "nesatisfacătoare" a fost indicată de 21,2-25,0% din numărul asistentelor medicale şi de 23,1% din cel al medicilor, fiind apreciată drept "critică din considerente de sănătate" - de la 3,0% până la 12,5% din numărul asistentelor medicale.

Printre principalele cauze ale maladiilor cronice personalul medical include "condiţiile de muncă nefavorabile " (20,0-31,6% din intervievaţi), "regimul de muncă şi odihnă neechilibrat", "malnutriţia şi regimul alimentar nesatisfacător" (32,2-52,5%). Aceste date, într-o anumită măsură, confirmă acţiunea nefavorabilă a condiţiilor de muncă asupra organismului lucrătorilor medicali şi a stării lor de sănătate.

În urma examenelor medicale periodice s-au depistat 9,9% de persoane cu boli cronice (din numărul total de examenaţi pe perioada de 5 ani). Procentul de bolnavi depistaţi primar printre lucrătorii medicali de profil chirurgical este după cum urmează: secţiile chirurgie - 15,8%, urologie - 12,4%, internare - 1 1,1%, blocul de operaţii - 11,7%. în structura maladiilor depistate primar la examenele medicale periodice prevalează hipertensiunea arterială - 16,7%, anemia feriprivă - 16,7%, hepatita cronică - 12,5% şi pielonefrita - 11,7% care, într-o anumită măsură, sunt determinate de suprasolicitări sporita în procesul de muncă şi de acţiunea factorilor nocivi din mediul ocupaţional.

Măsuri de ameliorare a condiţiilor de muncă şi profilaxia morbidităţii
În rezolvarea problemei ocrotirii sănătăţii personalului medical un rol important pot avea unele măsuri de excludere sau diminuare a acţiunii factorilor de risc profesional asupra organismului. întru menţinerea sănătăţii şi crearea condiţiilor favorabile de muncă pentru lucrătorii medicali din chirurgia de urgentă se recomandă:

Măsuri igienice
- La atestarea locurilor de muncă se vor lua la evidenţă şi control toţi factorii prezenţi: chimici, fizici, biologici, psihoemoţionali, ergonomici şi alţii, care pot fi întâlniţi şi recunoscuţi ca nocivi şi nefavorabili; se vor recomanda măsuri concrete de asanare a mediului ocupaţional în conformitate cu factorii stabiliţi.
- In baza analizei condiţiilor de muncă, regimurilor de muncă şi odihnă, a factorilor socio-igienici, a dinamicii morbidităţii lucrătorilor medicali se va elabora şi aplica de comun cu medicul igienist/epidemiolod, serviciul securităţii muncii şi sindicatele un program complex, adoptat specificului activităţii, de asanare a condiţiilor de muncă şi fortificare a sănătăţii lucrătorilor medicali.
- A efectua măsuri pentru crearea condiţiilor confortabile de muncă privind ameliorarea microclimatului, iluminatului, zgomotului, reducerea impurificării aerului zonei ocupaţionaîe cu substanţe chimice şi agenţi biologici. Importanţă deosebită are respectarea normativelor igienice a acestor factori în saloanele blocului de operaţii.
- La posturile de gardă a asistentelor medicale din secţii condiţii confortabile de lucru se vor crea prin utilizarea mobilei adecvate cu caracteristici ergonometrice respective, evitarea curenţilor de aer, iluminare raţională, aplicarea tehnicii informaţionale adecvate, etc.
- Pentru menţinerea capacităţii de muncă Ia un nivel înalt importanţă majoră are organizarea raţională a regimurilor de muncă şi odihnă în raport cu specificul activităţii fiecărui grup profesional. Pe parcursul turei atenţie deosebită merită organizarea recreaţiilor prin odihnă pasivă/activă, alimentare raţională şi la timp. Pentru relaxarea psihoemoţionaîă pe parcursul turei şi la sfârşitul zilei de lucru se vor folosi odăile special amenajate în acest scop.
- Nu se recomandă reţinerea la serviciu şi participarea la intervenţiile chirurgicale în ziua după schimbul de noapte sau de 24 ore,
- Munca femeielor din chirurgia de urgenţă necesită atenţie deosebită. La apariţia sarcinei angajatele se atribuite către grupa de risc sporit privind sănătatea mamei şi a viitorului copil; se cere reangajarea la locuri de muncă respective cu excluderea factorilor nocivi şi nefavorabili, a serviciilor de noapte şi de 24 ore, a poziţiilor vicioase sau ortostatice de lungă durată,

Măsuri curativ-profîlactice
- Examenul medical la angajare în muncă reprezintă unul din momentele de bază printre multiplele măsuri de profilaxie. De calitatea lui depinde aprecierea corectă a evoluţiei stării de sănătate a angajatului. Se recomandă ca la efectuarea acestui examen să se facă şi o selecţie profesională privind corespunderea angajatului fucţiei respective.
- Examenele medicale obligatorii la angajare şi periodice se vor efectua în conformitate cu cerinţele în vigoare. Se recomandă ca la examenul medical la angajare în comisie să participe neuropatologul, oftalmologul, cardiologul şi psihologul Investigaţiile de laborator şi funcţionale se vor completa suplimentar cu testarea sângelui la HIV/ SIDA, cu testele ia tuberculoză şi electrocardiografia la personalul în vârstă peste 40 ani. în acest context se recomandă de a efectua, la unele categorii de personal medical, examinarea medicală periodică odată în şase luni (perioada de incubaţie a unor infecţii).

Personalul medical cu risc sporit de infectare cu hepatită virală B şi alte maladii trasmisibile se va vaccina în conformitate cu cerinţele ordinelor în vigoare, cu verificarea ulterioară a eficienţei imunizării.
- La efectuarea examenului medical periodic membrii comisiei trebuie să aplice măsuri eficiente întru depistarea precoce a bolilor cronice, celor favorizate de condiţiile de muncă şi profesionale [5]. La necesitate se vor propune exploarări funcţionale şi de laborator suplimentare.
- La finalizarea examenului medical periodic membrii comisiei vor evalua rezultatele, apreciind contingentul de risc, modul de reangajare, dispensarizare şi reabilitare a personalului medical cu maladii cronice; se va stabili tactica medicală către persoanele suspecte la boală profesională.
- Medicul igienist/epidemiolog în colaborare cu administraţia instituţiei medico-sanitare publice va stabili şi determina factorii de risc profesional la locurile de lucru, se vor elabora propuneri privind crearea condiţiilor inofensive de muncă, a regimului de muncă şi odihnă în conformitate cu specificul activităţii.

Recomandări generale
- Intru profilaxia accidentelor de muncă şi a pericolului de infectare necesită ca la locurile de lucru să fie strict respectate normele de securitate a muncii şi igienei personale, regimul sanitar antiepidemic, asigurarea lucrătorilor medicali cu încăperi social-sanitare, echipament şi mijloace individuale de protecţie, cu dezinfectând în conformitate cu normativele în vigoare.
- A organiza anual instruirea şi controlul cunoştinţelor personalului medical privind securitatea şi igiena muncii, respectarea cerinţelor sanitaro-igienice şi antiepidemice, reieşind din funcţiile concrete a lucrătorului medical.
- Pentru fortificarea sănătăţii lucrătorilor medicali pe viitor este important de a familiariza studenţii universităţii şi colegiilor medicale cu compartimentele privind factorii de risc profesional, securitatea şi igiena muncii pentru fiecare specialitate. Aceasta se va realiza şi la reciclarea lucrătorilor medicali.

Profilaxia morbidităţii generale şi profesionale a lucrătorilor medicali poate fi realizată prin crearea condiţiilor inofensive de muncă, excluderea sau diminuarea factorilor nocivi şi nefavorabili de natură chimică, fizică, biologică, a solocitărilor neuroemoţionale şi prin stabilirea măsurilor de organizare raţională a regimurilor de muncă şi odihnă. Cercetările ştiinţifice a laboratorului medicina muncii demonstrează o dată în plus că problema privind munca şi sănătatea lucrătorilor medicali rămâne actuală. Cercetările noastre reprezintă un început de studiu al factoriiîor de risc profesional şi ai condiţiilor de muncă ale lucrătorilor medicali din asistenţa medicală de urgenţă, ramură care trebue studiată din considirente fiziologo-igienice.

Literatura utilizată şi recomandată
1. Gh. Ciobanu, Albina Bulmaga, V. lachim, V. Bebîh. „Despre morbiditatea angajaţilor din serviciul de asistenţă medicală de urgenţă” Materialele congresului V al igieniştilor, epidemoilogilor şi microbiologilor din Republica Moldova. - Chişinău, 26-27 septembrie 2003. - Vol.lb Igiena. - P.15-17.
2. Regulamentele de organizare şi funcţionare a structurilor Serviciului Centralizat de AMU şi de conlucrare cu serviciile medicale din teritoriu. Ordinul MS RM nr. 280 din 01.10.2003 "Cu privire la activitatea Staţiilor Zonale de Asistenţă Medicală Urgentă a Serviciului Centralizat de Asistenţă Medicală Urgentă din Moldova".
3. Rukovodstvo po ghighieniceskoi oţenke faktorov rabocei sredi i trudovogo proţessa. Kriterii i klassifikaţia uslovii truda. Rukovodstvo P 2.2.2006-05. - Moskva, 2005 - 156 s.
4. V. lachim, V. Bebîh. „Despre necesitatea studierii acţiunii factorilor profesionali asupra organismului personalului echipelor de asistenţă medicală urgenţă” Medicina preventivă - strategie oportună a sistemului de sănătate (Materialele conferinţei ştiinţifico-practice). - Chişinău, 2005. - P.85.
5. V. Iachim, V. Bebîh, V. Băbălău, Albina Bulmaga, V. Bontari. „Unele aspecte de organizare şi efectuare a examenilor medicale la angajare şi periodicei” Materialele conferinţei practico-ştîinţifice dedicate jubileului de 60 ani a CMP raional Călăraşi - Călăraşi, 11 noiembrie 2005. - P.24-26.
6. V. Iachim, V. Bebîh, V. Băbălău, Gh. Ciobanu, Albina Bulmaga. „Condiţiile de muncă şi morbiditatea lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă” Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. - 2005. - Ns 4 (4).-P. 105-109.
7. V. Iachim, V. Bebîh, V. Băbălău, Albina Bulmaga. „Morbiditatea profesională a lucrătorilor medicali din Republica Moldova” Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ştiinţe medicale. - 2005. - Nr 4 (4). - P.109-112.
8. V. Iachim, V. Bebîh, V. Băbălău, Gh. Ciobanu, Albina Bulmaga. „Particularităţiile profesiografice ale activităţii lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă” Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. - 2006. - Nr 3 (7). - P. 39-45.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment