Cel putin de la Hipocrate (460-377 i.e.n.) incoace epidemiologia este preocupata de cunoasterea cauzelor si mecanismelor producerii bolilor in populatia umana si elaborarea masurilor de prevenire, iar boala este privita ca rezultat al dezechelibrelor mediului intern ca urmare a unor anumitor relatii ale omului cu mediul sau natural si social.

Un decolaj in sesizarea acestei conceptii are loc in a doua jumatate a secolului XIX, odata cu stabilirea rolului microorganismelor patogene ca factor etiologic al bolilor contagioase. Aceste mari descoperiri ale microbiologiei au influientat mult constientul epidemiologilor multi, din care (D. Zabolotnii, V. Basenin, L. Gromasevschi, I. Iolkin) mai apoi utilizeaza notiunea de "epidemie" numai referitor la bolile infectioase.
Premizele restructurarii Centrului de Medicina Preventiva Edinet (V. Prisacari, V. Sofronie)
De rand cu latura pozitiva a acestui curent, si anume, studierea aprofundata a epidemiologiei bolilor infectioase, se observa si latura negativa, indepartarea de la obiectul istoric de studiu al epidemiologiei - sanatatea publica.

Ul element important se produce in a.1989, cand V. Beleakov de rand cu recunoasterea epidemiologiei ca stiinta universala a medicinei, preocupata de studierea cauzelor, conditiilor si mecanismului de producere a morbiditatii in populatia umana si elaborarea masurilor de profilaxie, pentru prima data manualul "Epidemiologia" include doua compartimente noi - "Diagnosticul epidemiologic" si "Supravegherea epidemiologica".

Esenta diagnosticului epidemiologic consta in faptul ca epidemiologul sau igienistul dirijeaza sanatatea populatiei in intregime, sanatatea colectivelor de munca, de adolescenti, de copii etc. In aceasta si consta deosebirea principala intre epidemiologie si medicina clinica - obiectul de studiu al carei este bolnavul (individul). Precum de datoria clinicianului (terapeutului, infectionistului etc.) este de a constata diagnosticul bolii si de a trata bolnavul, datoria epidemiologului si igienistului este de a diagnostica patologia populatiei si de a lua masuri de insanatosire a ei.

Diagnosticul sanatatii publice se bazeaza pe analiza epidemiologica restroscpectiva si operativa a morbiditatii in toate aspectele ei, deoarece manifestarile morbide reflecta starea sanatatii populatiei (colectivului), in raport cu mediul inconjurator.

In rezultatul analizei epidemiologice poate fi dezvaluita esenta patologiei in intregime, sau al procesului epidemic daca ne referim la bolilce contagioase si serveste drept strategie in supravegherea epidemiologica a sanatatii publice.

In rezultatul analizei epidemiologice operative pot fi diagnosticate starile premorbide ale sanatatii publice, in scopul reactionarii rapide prin masuri de profilaxie, inclusiv curative, pentru a preveni operativ manifestarile morbide in masa.

Privitor la supravegherea epidemiologica - este o notiune si mai noua. Apare pentru prima data, cel putin in spatiul CSI, in anul 1971, in articolul M:I: Hazanov "Sarcinile principale ale supravegherii epidemiologice la difterie la etapa de raspandire sporadica a morbiditatii", iar in 1981 - ca program oficial de supraveghere epidemiologica, care se refera tot la difterie, inclus in ordinul MS Nr 450 "Despre masurile de prevenire a morbiditatii prin difterie", compartimentul "Instructiunea despre realizarea supravegherii epidemiologice la infectia difterica".

In a doua jumatate a anilor 80 are loc o avalansa de formulari a notiunii de "supraveghere epidemiologica" (V. Beleakov, V. Pokrovski, B. Cercaski, E. Covaliov, I. Sahanin, OMS etc.). In anul 1990, in baza unui studiu aprofundat efectuat la catedra epidemiologie a USMF "N. Testemitanu" pe parcursul a mai multor ani, a fost demonstrata posibilitatea de realizare a supravegherii epidemiologice in practica medicala pe modelul zooantroponozelor.

De mentionat, ca si OMS-ul recomanda insistent elaborarea si aplicarea programelor nationale si regionale de supraveghere epidemiologica ca cea mai buna forma de lupta cu bolile contagioase si necontagioase.

Totodata, pana in prezent nu exista o definitie unica a esentei supravegherii epidemiologice, acceptata de practica.

Reiesind atat din experienta mondiala, cat si din cea proprie, la Congresul IV al Igienistilor, Epidemiologilor, Microbiologilor si Parazitologilor din Republica Moldova a fost propusa drept principiu de conducere urmatoarea definitie de "supraveghere epidemiologica": prezinta un sistem stiintifico-organizatoric de supraveghere a sanatatii publice si a factorilor ce o determina, care asigura diagnosticarea si pronosticarea oportuna a starilor nefavorabile si elaborarea masurilor adecvate in scopul prevenirii imbolnavirilor, diminuarii morbiditatii sau eradicarea unor boli in parte.

Realizarea efectiva a supravegherii epidemiologice a sanatatii publice poate fi realizata prin indeplinirea urmatoarelor conditii:
1. Statul trebuie sa dispuna de o structura medicala corespunzatoare, cum este Serviciul de Medicina Preventiva, cu centrele lui judetene, municipale si natioal;

2. Asigurarea diagnosticului si pronosticului epidemiologic calitativ, care serveste ca baza in elaborarea programelor de supraveghere a sanatatii populatiei;

3. Asigurarea volumului necesar de informatie epidemiologica. Un element important este crearea in centrele de medicina preventiva a sectiilor de colectare, sistematizare, depozitare (banca de informatii) si analiza metodologica a informatiei, dotate cu echipament contemporan de calcul. Este foarte important de a asigura succesivitatea, atat pe orizontala, cat si pe verticala, in transmiterea si pastrarea informatiei.

4. Instruirea metodologica a cadrelor medicale, in special a specialistilor din medicina preventiva.
De mentionat, ca inca in prima jumatate a ultimului deceniu, serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat in activitatea sa se conducea de regulamentul adoptat prin Hotararea Consiliului de Ministri al RSSM Nr.240 din 07.08.73. Conform acestei Hotarari, principiul major de activitate al serviciului era indreptat la "...efectuarea controlului de executare a masurilor sanitaro-igienice si sanitaro-antiepidemice indreptate la prevenirea poluarii mediului ambiant, asanarea conditiilor de trai si odihna a populatiei si controlul asupra organizarii si efectuarii masurilor indreptate la prevenirea si diminuarea morbiditatii".

Realizarea acestei activitati de catre institutiile sanitaro-epidemiologice se efectua prin exercitarea controalelor asupra indeplinirii masurilor sanitaro-antiepidemice si respectarea de catre ministere, departamente, intreprinderi, institutii, organizatii, persoanelor juridice si fizice a normelor si actelor sanitaro-igienice si antiepidemice, multe din care sunt, de fapt, functii ale serviciului ecologic si de politie. Mai mult ca atat, sectiile epidemiologice erau preocupate preponderent de ancheta, localizarea si lichidarea focarelor, functii care se cer indeplinite in majoritatea cazurilor, de medicina primara.

Totodata, reiesind din conceptiile epidemiologiei contemporane, inclusiv de supraveghere epidemiologica, devine cert faptul, ca numai prin utilizarea unor indici statistici anuali si constatarea factorilor igienici fara evaluarea influentei lor directe sau indirecte asupra sanatatii populatiei nu poate fi atins scopul principal - imbunatatirea sanatatii populatiei si duce, totodata, la diminuarea gradului de profesionalism al medicilor din serviciul de Medicina Preventiva. Asadar, trecerea la sistemul de supraveghere epidemiologica este evidenta, iar orice reforma functionala cere restructurare. Totodata, orice inceput devine un experiment.

Este necesar de mentionat faptul ca, pe langa premizele epidemiologice fundamentale, la implementarea mai rapida a supravegherii epidemiologice in practica medicala au contribuit cel putin 4 mair evenimente, care s-au produs in ultimul deceniu al secolului XX:

1. Adoptarea in a.1993 a Legii Republicii Moldova "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei", care pentru prima data este prevazut compartimentul "Supravegherea sanitaro-epidemiologica de stat (articolul 28), si anume, supravegherea, studierea, aprecierea si prognozarea starii sanatatii populatiei in raport cu starea mediului inconjurator, elaborarea masurilor care ar asigura bunastarea sanitaro-epidemiologica a populatiei, etc., iar sanatatea populatiei devine unul din indicatorii principali ai bunastarii societatii;

2. Adoptarea Legii Ocrotirii Sanatatii (1995) care stimuleaza activitatea de preventie ca principiu de baza al medicinei nationale;

3. Hatararea Guvernului Republicii Moldova Nr. 529 din 28.07.95 "Cu privire la instituirea Centrului National Stiintifico - Practic de Igiena si Epidemiologie", care prevede imbinarea potentialului stiintific si practic de rang republican si formarea unui Centru administrativ, stiintific si metodic de performanta in medicina preventiva, cu capacitate de organizare si dirijare a supravegherii epidemiologice a sanatatii publice la nivel national, fapt care trage dupa sine si necesitatea restructurarii functionale si metodologice a CMP judetene si municipale;

4. Argumentarea politicii de Stat in domeniul optimizarii activitatii medicinei preventive in Republica Moldova, studiu prin care este determinata stiintific importanta medicinei preventive ca element de baza a politicii statului in domeniul sanatatii.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

INFLUENCE ON HEALTH AND SOCIO-ECONOMIC EFFECTS OF DISEASE INCIDENCE OF CHICKENPOX IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Sofronie V. Negara S.С.)
28.11.2018

Research article
ORCID: 0000-0003-0614-3611;
ORCID:0000-0002-1007-1393;
Nicolae Testemițanu State University of Medicine and Pharmacy, Kishine [ ... ]

THE SOCIO-ECONOMIC IMPACT OF POST CARDIAC SURGERY PATIENTS WITH SEPTIC-PURULENT NOSOCOMIAL INFECTIONS (Nastas A.T.)
28.11.2018

Research article
ORCID: 0000-0002-3992-9242
Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Moldova
* Corresponding author (al [ ... ]

THE ANALYSIS OF HEALTH EDUCATION MEASURES CARRIED OUT TO PREVENT RESPIRATORY DISEASES IN REPUBLIC OF MOLDOVA (Bitlan S., Sofronie V.)
27.11.2018

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Moldova

KEYWORDS: health promotion, health education, mass-media information.  [ ... ]

ECONOMIC IMPACT OF MORBIDITY DUE TO POST-CARDIOSURGICAL SEPTIC-PURULENT NOSOCOMIAL INFECTIONS (SPNI) (Nastas A.)
27.11.2018

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Moldova

KEYWORDS: economic impact, post-cardiosurgical, septic-purulent nosoco [ ... ]

Cancerul tubar, afecțiune gravăCancerul tubar, afecțiune gravă
26.04.2018

Cancerul tubar reprezintă o formă rară de cancer ginecologic. Maladia este una foarte gravă, fiind uneori greu diagnosticată, urmată d [ ... ]

Assessment of the measures on health education in the field of infectious diseases for the population of the Republic of Moldova in 2006-2011 (Alina Druc, Vasile Sofronie)Assessment of the measures on health education in the field of infectious diseases for the population of the Republic of Moldova in 2006-2011 (Alina Druc, Vasile Sofronie)
26.04.2018

Background: The study of evaluating measures for health promotion and health education in the field of infectious pathologies done among the [ ... ]

Aspecte epidemiologice privind morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova (Negara Silvia, Sofronie Vasile)Aspecte epidemiologice privind morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova (Negara Silvia, Sofronie Vasile)
17.04.2018

A fost studiată și efectuată analiza epidemiologică a morbidității prin varicelă în Republica Moldova în perioada anilor 1985 - 201 [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment