Educatia pentru un mod sanatos de viata reprezinta o tema atragatoare pentru medicii de orice specialitate. Insa, astazi devine tot mai greu de vorbit despre educatia pentru sanatate, in orice caz, pana la imbunatatirea starii materiale a populatiei, care in momentul de fata este foarte joasa.

Fara solutionarea acestei probleme, recomandarile medicale nu vor avea efectul cuvenit. Totodata, educatia pentru sanatate se confrunta cu inca cu un factor - constiinta populatiei (factorul uman). Dupa rezultatele diagnosticului epidemiologic anterior s-a dovedit, ca exista un dezacord intre cunostinte si comportament. Numai 46,5% din toate varstele celor chestionati, avand un anumit nivel informational despre factorii de risc a multor maladii, isi schimba atitudinea fata de sanatate.
volum informational
Sursele de informare pe tema medicala a populatiei sunt foarte diverse. Un sondaj a populatiei a evidentiat cele mai populare surse (fig.1), care demonstreaza faptul, ca medicii nu apreciaza la justa valoare mijloacele mass-media.

De exemplu, la valul publicatiilor in presa periodica despre nocivitatea vaccinelor, specialistii nu au atras atentia cuvenita, iar populatia si-a facut concluziile ei. Cu ce s-a terminat aceasta "propagare" nici nu e nevoie de amintit.

De nivelul local serveste exemplul, cand intr-un sat din raion - Gordinestii Noi, a izbucnit epidemia de rabie intre animale. Aici mijloacele mass-media au jucat un rol foarte pozitiv. Prin intermediul presei locale si radiodifuziunii au aparut materiale ample despre situatia creata si pericolul ce il prezinta aceasta maladie. Toti acei ce refuzau ajutorul antirabic, s-au adresat la medic.

Mamele ce trecinstruirea in cadrul cursului "Scolii mamei tinere" au numit ca cele mai oficiale surse de dobandire a informatiei medicale in 91%sunt conversatiile cu medicii, 62% - emisiunile televizate si 58% au mai adaugat literatura speciala, presa si radioul.

Alt sondaj al catorva grupe de varsta au evidentiat analogic unele surse de informatii mai preferabile, si anume: televiziunea - 65,5%, conversatiile cu medicii - 61,9%, literatura speciala - 34,1%, presa si radioul cate 6,0%.

S-a facut o incercare de a aprecia volumul informational primit de populatie pe tematica modului sanatos de viata in diferite intervale de timp, (s-a apreciat intr-o zi pe luna) folosind diferite surse de informare luate in ansamblu.

Pe primul loc se clasifica televiziunea ca cea mai comoda si ampla forma, adica cand sunt antrenati doi receptori - auzul si vazul.

Populatia prin intermediul televiziunii are posibilitate sa receptioneze pe luna: emisiuni la televiziunea republicana - "Sanatatea" - timp de 30 min, emisiunea "Zdorovie" - din Federatia Rusa - 30min., din Romania "Medicina pentru toti" - 30min., prin intermediul emisiunii "Magazin medical" al CMP Edinet - timp de 45min. de 2 ori pe luna (90min, a buletinelor sanitaro-epidemiologice - cate 5min, de 2 ori pe saptamana cu cu un diapazon de 45min. pe luna si emisiunea "Scurt pe doi" a CMP Edinet - 30min. de 2 ori pe luna (60min.), in total pe luna timp de 4 ore si 45min. (285min.).

In afara de aceasta, mai adaugam undeva 1 ora si 30 min. (90min.) - timp dedicat unor probleme medicale, transmise pe alte canale ale televiziunii si receptionate ocazional (se are in vedere emisiunile din R. Ukraina si Federatia Rusa). Deci, circa 6 ore sau 360min. pe luna timpul este rezervat emisiunilor medicale. Daca luam in consideratie tot timpul rezervat de televiziune in ansamblu tuturor emisiunilor ca 100%, atunci timpului de difuziune pe tematica medicala I se ofera doar 4%.

Din aceste 6 ore, volumul informational oferit de emisiunile CMP Edinet, constituie 47,9%, adica aproape jumatate din informatia medicala populatia o primeste prin intermediul emisiuilor raionale.
In ceea ce priveste tematica emisiunilor, 60% sunt consacrate profilaxiei bolilor infectioase, 26,6% - celor somatice si 13,3% sunt dedicate profilaxiei deprinderilor nocive - alcoolismului, narcomaniei si fumatului.

Din structura maladiilor infectioase cea mai mare parte a timpului emisiei este dedicat catorva maladii si anume: profilaxiei bolilor diareice acute, intoxicatiilor alimentare si hepatitelor virale (54,7%), profilaxiei maladiilor sexul-transmisibile (9,5%) si numai o parte mica din timp - celorlalte maladii (tuberculoza, gripa). Morbiditatea pe aceste infectii in raion din an in an ramane la acelasi nivel cu o mica crestere sau descrestere, cu o crestere considerabila a cazurilor de boli sexual-transmisibile de 12% si cazurilor de SIDA in raion.

Deci, se observa un dezacord si aici, deoarece volumul informational pe tematica respectiva e destul de mare, afluxul informatiei pe profilaxia acestor maladii este amplu, el este cam la acelasi nivel oferit si prin alte mijloace mas-media, dar schimbari sunt putine. Deci, daca reflectam la acest subiect, iarasi ne intoarcem la factorul uman - omul cu modul de viata pentru care a optat, respectand sau nerespectand cunostintele igienico-sanitare necesare pentru profilaxia multor maladii.

Din numarul total de informatii oferit populatiei, 13,3% constituie profilaxia deprinderilor daunatoare. Sa zicem ca numarul de narcomani si alcoolici este mai scazut ca in centrele mari din republica, dar daca in a.1990 in raion se aflau la evidenta 4 persoane consumatoare de droguri, in a.1998 - 37, adica numarul lor a crescut de 9,2 ori. Mai mult ca atat, inregistrarea tuturor cazurilor de SIDA in randul narcomanilor demonstreaza faptul, ca acea parte a volumului informational rezervat profilaxiei acestor maladii este insuficienta si a trebuit marita cel putin pana la 35-40%.

Din blocul surselor mass-media, presei si radioului le-au revenit cate 6% din popularitate.
Presa are un avantaj fata de radiou si televiziune prin aceea, ca este operativa si la materialul publicat se poate oricand de reintors, adica este tot timpul la indemana.

Insa sociologii socot presa o sursa de informare nu prea stabila, uneori publicatiile pe una si aceeasi problema sunt contradictorii, dispune de un mecanism slab de legatura inversa cu cititorul, avand o inchipuire vaga despre aceea ce citeste populatia, care sunt opiniile ei. Totusi, cititorul capata o parte din cunostinte din ziare speciale, cum ar fi "Meditinskaia gazeta", "Taini zdorovia", "Tainele sanatatii", "Tvoio zdorovie", "Interesnaia gazeta" si alte ziare; prin rubrici speciale ale revistelor "Sanatatea", "SOS", "Zdorovie". Pentru copii e foarte reusit ziarul "Gutta" - dedicat in intregime educatiei ecologice. In magazinul de carti din Edinet pot fi procurate circa 60 de reviste si carti la tema medicala.

Ziarul raional "Desteptarea" de multi ani a fost si ramane pentru majoritatea locuitorilor raionului Edinet unica sursa de informare pe tematica medicala. In ultimii 8 ani, din a.1990 au fost publicate nenumarate materiale, prezentate mai ales de medicii din raion:

1990 - 34 materiale, tiraj 3328 exemplare, cu circa 9984 cititori;
1991 - 34 materiale, tiraj 3342 exemplare, cu circa 10026 cititori;
1992 - 33 materiale, tiraj 3235 exemplare, cu circa 9705 cititori;
1993 - 32 materiale, tiraj 3128 exemplare, cu 9384 cititori;
1994 - 42 materiale, tiraj 3402 exemplare, cu 10026 cititori;
1995 - 54 materiale, tiraj 1058 cu 3174 cititori (scaderea tirajului are loc din cauza problemelor materiale a populatiei);
1996 - 50 materiale, tiraj 1000 exemplare, cu circa 3000 cititori (71% din materiale au fost prezentate de medicii de la CMP);
1997 - 59 materiale, tiraj 707 exemplare, cu circa 2121 cititori (61% materiale au fost prezentate de catre medicii de la CMP);
1998 (9luni) - 55 materiale, tiraj 930 exemplare, cu circa 2800 cititori (85% din materiale au fost prezentate de catre medicii CMP).

Tot in a.1998 de catre medicii din CMP Edinet au fost publicate 11 materiale in ziarul republican "Tainele sanatatii".

Cu toate ca in ultimii ani s-a marit numarul si calitatea materialelor publicate pe tematic medicala in ziarul "Desteptarea", scaderea tirajului cu circa 70,0% a contribuit la reducerea numarului de cititori cu 78,4%. Asadar, 3/4 din cititorii de odinioara ai ziarului "Desteptarea" au incetat de a primi informatii pe tematica medicala.

In ultimul timp, o parte din populatie are posibilitate sa-si acumuleze cunostinte igienice si medicale si din revista religioasa "Treziti-va", in care se publica multe materiale pe cele mai varchar(255)ente probleme ale sanatatii si comportamentul oameilor fata de sanatatea proprie si a celor din anturaj.

Elevii scolii din oras au posibilitatea de a citi agende medicale care li se repartizeaza in cadrul unor serate tematice cu un tiraj foarte mizer (50-100). De mentionat, ca si mamele primesc cate 1-2 agende in cadrul "Scolii mamei tinere".

Radioul este o veriga ceva mai slaba decat televiziunea si presa, cu toate ca auditoriul poate fi mai mare decat al televiziunii atat dupa numarul de emisiuni, cat si dupa posibilitatea auditiva. S-a facut o incercare de a se stabili cat timp populatia a receptionat informatii pe teme medicale prin intermediul radioului raional:
1990 - 42 teme (durata 3min.) - 3 ore pe an:
1991 - 45 teme - 31 ore pe an;
1992 - 52 teme - 4,3 ore pe an;
1993 - 49 teme - 2,45 ore pe an;
1994 - 23 teme - 1,4 ore pe an;
1995 - 45 teme - 3,7 ore pe an;
1996 - 57 teme - 4,7 ore pe an;
1997 - 62 teme - 5,16 ore pe an;
1998 (9 luni) - 23 teme - 1,9 ore.

La tematica medicala 53,2% din convorbiri la radioul raional sunt indreptate la profilaxia maladiilor infectioase, 30,6% - la profilaxia bolilor somatice si 16,1% - la profilaxia deprinderilor daunatoare pentru sanatate. In decursul anului 1998 s-a inchis partial canalul raional al radiodifuziunii si convorbirile pe tematica medicala au scazut cu 37%.

In ceea ce priveste tineretul, apoi in diferite grupe de varsta ei primesc un volum informational adaugator: elevii in cadrul cursului "Educatiei pentru sanatate", circa 25 ore pe an si suplimentar orele ocazionale din alte clase, unde nu sunt ascultarori ai cursului oficial.

In cadrul "Scolii mamei tinere" instruirea dupa program cu 15 teme obligatorii plus consultatiile adaugatoare dupa initiativa mamelor, deci undeva 2 ore, 30min. pe luna.

Suma timpului audio-vizual a tuturor surselor atinge undeva 62,6 ore pe an, in cadrul carora populatia primeste un volum informatonal pe probleme de educatie pentru sanatate si promovarea modului sanatos de viata.

Convorbirile cu medicii ca sursa informatioala pe intrebarile de sanatate sunt clasate pe locul doi. Ascultatorii sunt de obicei populatia adulta (care au apelat la consultatiile medicilor in legatura cu sanatatea). Tot din aceste forme fac parte si conversatiile cu parintii si prietenii, 36,9% si 36,6% din cei chestionati au numit aceste categorii ca sursa de informatie - mai ales la varsta copilariei si adolescentei.

Un sondaj recent al unui grup de tineri pe problema profilaxiei SIDA a scos la iveala acel fapt, ca mass-media e cel mai optimal mijloc de dobandire a informatiilor igienico-medicale, tot odata s-au redus reprosuri fata de aceste surse, prin faptul ca despre multe probleme, si in particular despre SIDA se scrie foarte putin si ocazional.

Concluzii:
1. Informatia primita de la populatie, privitor la modul sanatos de viata, nu este intotdeauna cea dorita;
2. Informatia dorita de populatie, nu intotdeauna este cea de care are nevoie cu adevarat;
3. Informatia de care are nevoie populatia nu intotdeauna o poate obtine;
4. Informatia pe care o poate obtine, din diverse publicatii astazi este scumpa si nu toti au posibilitate de a o procura.

Daca astazi totul se valoreaza in bani, apare firesc "pretul" educatiei pentru sanatate si promovarea modului sanatos de viata, despre care marele istoric Nicolae Iorga spunea, ca "valoreaza cat jumatate din spitale".

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment