Consumul de droguri reprezintă una din marile provocări cu care se confruntă umanitatea.

Principala categorie de populaţie vulnerabilă la consumul de droguri este cea a tinerilor. Narcomania în Republica Moldova ia proporţii din ce în ce mai mari, devenind un factor serios ce influeţează negativ dezvoltarea societăţii, prezentînd un pericol pentru sănătatea publică.

Conform datelor statistice în ţară numărul consumatorilor de droguri creşte annual cu 42,3%, cuprinzînd personae tot mai tinere, în fiecare an decedează 120 – 140 narcomani din cauza supradozării. În anul 2006 aficial la evidenţă se aflau 1049 persoane.

Spre deosebire de populaţia matură, cei tineri sunt deschişi la nou, predispuşi la experienţe cu un factor mare de risc. În opinia multor tineri, principalele cauze care determină consumul de droguri sunt: curiozitatea, presiunea grupului/anturajului, dorinţa de senzaţii tari, lipsa de maturitate/responsabilitate, problemele personale sau de familie, disperarea, singurătatea, lipsa prietenilor, plictiseala, absenţa unor preocupări interesante/ atractive, neintegrarea într-un grup sau colectiv, nevoia de a ieşi în evidenţă.

Alături de aceste cauze mai intervin: disponibilitatea drogului (în anumite zone poate fi găsit cu multă uşurinţă), personalitatea şi mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o realitate dură) şi, nu în ultimul rând, mass-media (anumiţi idoli ai tinerilor, care consumă droguri, beneficiază de o largă publicitate).

Profilul psihologic al narcomanilor prezintă structuri psihice fragile, lipsă de încredere în sine, accentuate note depresive, se simt în nesiguranţă, foarte puţin apăraţi, fără repere valorice certe şi cu o acută nevoie de securitate, de valorizare şi confirmare a propriei identităţi.

Odată instalat, efectul drogului produce modificări structurale, de cele mai multe ori ireversibile, în sufletul şi mintea individului, dominându-l şi împingându-l la autodistrugere.

Drogurile se împart în mai multe categorii: opiacee, halucinogene, stimulante şi deprimante ale SNC şi altele. Pe lângă narcoticele devenite clasice, mai sunt considerate droguri, excesul de alcool, dependenţa de tutun, de cafea, consumul ocazional al unor medicamente (în compoziţia cărora se utilizează substanţe similare sau premergătoare drogurilor).

Riscurile pentru sănătate variază în funcţie de tipul de drog, modul de administrare şi statusul afectiv, fizic şi nutriţional al consumatorului. Consumul cronic de opiacee poate produce afectare hepatică, infecţii şi afecţiuni neurologice.

Dependenţa de opiacee, în special de heroină, se asociază cu mortalitate, retard de creştere fetală şi morbiditate neonatală. În cazul unei supradoze, poate apărea deces prin stop cardiac sau hemoragie cerebrală. Decesul în cazul drogurilor deprimante ale SNC poate să apară în urma administrării accidentale sau voluntare (suicid) a unei supradoze.

În cursul crizelor de sevraj, cu gravitate mare, pot apărea convulsii şi o stare de rău epileptic. În cazul halucinogenelor, anumiţi consumatori rămân într-o stare psihotică şi comportamentul lor nu se distinge de cel al unui schizofren cronic. Moartea poate surveni accidental sau prin suicid, atunci când narcoticele gândesc' în locul persoanei.

Consumul de droguri cauzează şi alte tipuri de probleme comportamentale şi sociale: suicidul, accidentele, absenteismul, delicvenţa etc. Toxicomanii cronici au tendinţa de a-şi abandona familia, şcoala şi au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarte răspândit. De cele mai multe ori, părinţii lor sunt ei înşişi consumatori ai alcoolului şi tranchilizantelor.

Există unele indicii care pot sugera consumul: schimbarea bruscă a comportamentului, treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, pierderea apetitului alimentar, pierderea interesului pentru scoală, muncă, hobby-uri, sport, prieteni, stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă, pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte, schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor "'prieteni'"etc.

Deşi acest flagel sporeşte consecinţele nefaste la nivel individual şi social, iar societatea din care facem parte încă nu este pregătită suficient din punct de vedere teoretic, moral, şi practic pentru a face faţă acestui val ucigaş sau mai bine spus sinucigaş, fiecare dintre noi trebuie să mediteze cu maximă responsabilitate asupra rolului pe care l-ar putea juca în lupta cu faţa nevăzută a 'morţii albe' şi asupra felului în care s-ar putea implica activ în acţiunile de combatere a traficului şi consumului de stupefiante.

Măsurile de prevenire şi combatere:
- controlul asupra producerii şi distribuţiei produselor farmaceutice;
- controlul asupra producerii, comercializării sau folosirii anumitor droguri;
- pedepsele aspre pentru cei care fac comerţ ilegal cu droguri şi, mai ales, pentru cei care incită un minor să-şi procure sau să utilizeze droguri;
- măsurile educative în rândul copiilor şi tinerilor. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva din RM)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment