Sunt intoxicaţii datorită consumului de alimente alterate ca urmare a contaminării lor cu microbi, mucegaiuri şi cu toxinele acestora, pe care le eliberează în alimente. De aceea, acestor incidente li se mai spune şi toxiinfecţii alimentare.

Dacă alimentele nu sunt bine fierte sau fripte pentru a distruge microbii, aceştia ajung în aparatul digestiv unde se înmulţesc şi produc toxiinfecţii. Unii microbi (care formează spori), nu mor nici la căldură; după fierbere, ei se înmulţesc în alimentele gata preparate, dacă acestea nu se consumă imediat.

De asemenea, alimentele se pot contamina cu microbi, după prepararea lor. Microbii având condiţii bune de hrană şi temperatură se pot înmulţi dacă alimentele sunt păstrate mai mult timp de la preparare şi astfel pot produce toxiinfecţii alimentare. Chiar fierberea unui astfel de aliment contaminat nu previne intoxicaţia, căci deşi căldura omoară microbii, ea nu reuşeşte să distrugă toxinele acestora.

Alimentele care prezintă un mare risc pentru toxiinfecţii sunt:
- Alimentele care se consumă crude sau insuficient supuse efectului căldurii (salată, maioneză, îngheţată, scoici etc).
- Alimentele care se alterează foarte uşor: peşte, carne tocată, sosuri, preparate din lapte, din ouă etc.
- Conservele de carne şi legume, mai ales cele preparate în casă, insuficient prelucrate termic sau insuficient conservate prin sare sau afumare.

Chiar conservele în cutii de tablă pot fi alterate de microbi, dacă tabla este ruginită şi prezintă fisuri. O astfel de conservă prezintă un miros urât, respingător, de fermentaţie. De aceea când se deschide o conservă se va mirosi şi se va examina cu atenţie conţinutul. În caz de alterare, structura normală a preparatelor de carne sau legume nu mai este păstrată ci se prezintă sub formă de pastă
moale.

De obicei, toxiinfecţiile alimentare apar brusc, la mai multe persoane care au consumat aceleaşi alimente (în familie, la nuntă, restaurant, cantină etc). În raport cu felul microbului şi cu cantitatea consumată, primele semne ale toxiinfecţiei apar după 3-16 ore de la servirea mesei. Ele constau în tulburări digestive: greaţă, vărsături, balonări, colici abdominale, paloare, transpiraţii, dureri de cap, stare generală rea, cu sau, mai ales, fără febră.

Primul ajutor. Dacă bolnavul n-a avut vărsături în primele 6 ore ele se vor provoca. Apariţia febrei presupune o infecţie. Pierderile de apă prin vărsături şi diaree se înlocuiesc cu infuzii de mentă, salvie, muşeţel, cu sucuri de fructe, siropuri, apă minerală, supe sărate. Alimentele se sistează timp de 24 de ore, după care se permite un regim alimentar recomandat de medic.

Pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare se recomandă:
- Nu se vor consuma alimente preparate şi menţinute la temperatura camerei mai mult de 4-5 ore. Păstrate la frigider aceste alimente pot fi consumate până în 24 ore de la preparare;

- Conservele de tablă bombate, ruginite, răsuflate, care prezintă miros sau gust suspect, nu vor fi consumate. Nu se va încerca recuperarea conservei prin fierbere, deoarece unele toxine nu pot fi distruse nici la temperaturi ridicate;

- Se vor consuma cu multă prudenţă conservele de alimente pregătite în casă şi alimentele uşor alterabile.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment