Rujeola este o maladie infecţioasă acută din grupul infecţiilor respiratorii, provocată de virusuri, care se transmit pe calea aero-picături şi se caracterizează clinic prin simptome de intoxicaţie, catarale şi apariţia erupţiilor pe tegumente.

Agentul patogen se referă la genul Morbilivirus din familia Paramyxoviridae. Virusul are dimensiuni majore şi este foarte sensibil la acţiunea diferitor factori ai mediului ambiant (mediul acidic, dezinfectanţi, raze ultraviolete etc). În picături de mucus la t° de +12 +15°C virusul se păstrează câteva zile, dar în sângele bolnavului congelat la t° - 72°C - timp de 14 zile. O particularitate a acestui virus constă în posibilitatea de a persista foarte îndelungat în organismul unor convalescenţi, provocând o formă de infecţie torpidă destul de periculoasă cu denumirea de panencefalită sclerotizantă trenantă (subacută).

Rujeola este o antroponoză obligatorie, prin urmare sursa de infecţie o constituie omul bolnav în ultimele zile ale perioadei de incubaţie, pe parcursul perioadei prodromale (catarale) şi a celei eruptive. Mai frecvent ca sursă de infecţie sunt pacienţii cu forme uşoare, metigate (şterse), atipice şi asimptomatice de rujeola, care nu se adresează după ajutorul medical, deoarece au o stare satisfăcătoare, suportând boala pe picioare.

Maladia se răspândeşte de la omul bolnav la cel sănătos pe calea aero-picături realizându-se în timpul tusei, strănutului, graiului, plânsului. Nu se exclude definitiv posibilitatea transmiterea acestei infecţii de la mamă la făt intrauterin prin intermediul placentei.

Sensibilitatea către virusul rujeolic este de 100% la cei nevaccinaţi, ori care nu au suportat această maladie. Convalescenţii după rujeola în 99% rămân imuni pentru toată viaţa. Cazuri de rujeola repetată sunt foarte şi foarte rare. La 90% din cei vaccinaţi imunitatea se dezvoltă, având o longivitate de 20 de ani (termenii de supraveghere). De menţionat, că această vaccinare poate duce la o micşorare evidentă a numărului de cazuri de rujeola ori chiar la iradicarea ei definitivă, dacă se vaccinează şi revaccinează 95% din tot contingentul receptiv.

Rujeola se înregistrează sub forme sporadice pe parcursul întregului an, însă în Republica Moldova, mai frecvent ea se întâlneşte sub forme de focare epidemice în orfelinate, grădiniţe, creşe, case de copii, cămine pentru elevii liceeni, studenţi, tineret, cazarme ostăşeşti. Foarte des rujeola se înregistrează în lunile de iarnă şi primăvară cu o periodicitate de majorare maximală a cazurilor peste 8-10 ani.

Poarta de pătrundere a agentului patogen este mucoasa căilor respiratorii superioare, unde el se multiplică evident, afectând mucoasa şi ţesutul limfatic, nimerind apoi în sânge şi provocând maladia propriu-zisă.

Maladia se începe acut ori chiar brusc după perioada de incubaţie, care se menţine mai frecvent 9-11 zile (minimal - 7 zile, maximal - 21-28 zile la cei ce au primit în focare imunoglobulină). În decurgerea rujeolei se deosebesc 4 perioade: de incubaţie, prodromală (catarală), eruptivă şi de convalescenţă.

Tabloul clinic se caracterizează prin ridicarea bruscă a temperaturii până la 39-40°C, cefalee, vertijuri, frisoane, fiind însoţite de tuse, strănuturi, eliminări nazale (guturai), sclerită, conjunctivită, lacrimoree, fotofobie, edem facial, semne de laringită şi traheită. La sfârşitul primei zile de maladie, mai rar în a doua zi, apare sindromul patognomonic (caracteristic numai pentru această maladie) Belski-Filatov-Coplik.

El se caracterizează prin apariţia unor erupţii punctiforme de culoare albicioasă asemănătoare cu crupa de griş mai des localizată pe mucoasa obrajilor la nivelul dinţilor premolari, care dă posibilitate medicilor de a preciza diagnosticul de rujeola chiar din primele zile. Perioada prodromală se menţine 3 zile, după care urmează cea eruptivă. Înainte de apariţia erupţiilor temperatura se micşorează, uneori se normalizează, apoi iarăşi atinge limita destul de ridicată odată cu ivirea semnelor eruptive.

Erupţiile apar în a 4-a zi a maladiei pe parcursul a 3 zile de sus în jos, având un caracter rozeolo-papulos şi confluent: în cazuri grave - hemoragie. De menţionat, că în această perioadă sindroamele cataral şi de intoxicaţie se menţin. Mai pot fi prezente semne de afectare a tractului gastrointestinal ca: inapetenţa, greţuri, voma repetată, dureri nepronunţate în abdomen, meteorism, diareea, uneori mărirea ficatului în volum.

Perioada de convalescenţă se caracterizează prin diminuarea, apoi şi dispariţia simptomelor clinice ale maladiei. Forma mitigată de rujeolă se caracterizează prin perioada de incubaţie mai prelungită, perioadele catarale şi eruptivă prescurtate şi slab pronunţate, care decurg pe fundalul temperaturii subfebrile sau normale, mai frecvent fără simptomul Belski-Filatov.

Formele atipice şi asimptomatice se disting printr-o simptomatologie minoră ori lipsa ei definitivă; ele pot fi confirmate numai utilizând metode de laborator, mai cu seamă serologice. Rujeola la adolescenţi şi adulţi decurge mai grav decât la copii, cu simptome de intoxicaţie mult mai pronunţate, iar cele catarale - mai diminuate, mai frecvent erupţiile având un caracter hemoragic. La aceştia mai frecvent faţă de copii se întâlnesc complicaţii grave ca encefalita, meningita, meningoencefalita.

E necesar de subliniat, că complicaţiile în rujeolă sunt multiple şi se întâlnesc mai des la persoanele, care se adreasează tardiv după ajutorul medical, ocupându-se cu autotratamentul. Din complicaţii mai frecvente la copii au loc pneumoniile, laringita, laringotraheobronşita, crupul fals ori adevărat, stomatita ulceroasă, otita, mastoidita, septicemia etc.

La adolescenţi şi adulţi mult mai rar se întâlnesc complicaţiile enumerate la copii, însă mai frecvent şi cu o letalitate destul de pronunţată (din fericire procentul este foarte scăzut la numărul total de suferinzi) se depistează meningita, encefalita, meningoencefalita. La o parte mică de suferinzi de diverse vârste (cauza încă nu este stabilită) ulterior după 6-8 ani de la suportarea rujeolei se dezvoltă panencefalita sclerotizantă trenantă (subacută) cu sfârşit letal la toţi pacienţii.

Deoarece morbiditatea de rujeolă încă rămâne sporită, actualmente se tratează în secţiile de boli infecţioase numai bolnavii cu forme grave de rujeolă, uneori medii şi cu complicaţii, ceilalţi - se izolează şi se tratează la domiciliu. Bolnavii se izolează pe parcursul a 7-8 zile de la debutul maladiei pentru a preîntâmpina răspândirea rujeolei la cei sănătoşi. În încăperile bolnavilor nu este necesitatea de a efectua dezinfecţia, însă trebuie de aerisit regulat şi de efectuat deridicarea umedă a acestora.

Toţi copiii contactaţi cu bolnavul se izolează de el şi de alţi copii pentru 17 zile, dacă ei n-au primit cu scop de profilaxie imunoglobulina antirujeolică şi pentru 21 zile - în cazul când li s-a administrat acest preparat, deoarece imunoglobulina prelungeşte perioada de incubaţie a rujeolei. Tuturor copiilor în vârstă de 3-12 luni, care n-au suportat rujeola, însă au fost în contact cu suferinzii de acestă maladie, li se recomandă de administarat imunoglobulina antirujeolică până la a 5-a zi de contactare. Copiilor contactaţi în vârstă de 12 luni şi mai mari, care nu au suportat rujeola, li se administrează vaccinul antirujeolic.

În mod planificat e necesară vaccinarea tuturor copiilor, care n-au suportat rujeola. Deoarece afectarea prin rujeolă în legătură cu vaccinarea planificată a copiilor s-a deplasat la adolescenţi şi adulţii tineri, în momentul de faţă se discută posibilitatea de revaccinare a acestor categorii de oameni, preventiv, efectuând examinarea lor la prezenţa anticorpilor rujeolici.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment