dietă - formulă. alimentară prescrisă de medic, cu compoziţie şi preparate bine definite şi adecvate anumitor scopuri terapeutice. O dietă echilibrată conţine, în proporţii corecte, toţi nutrienţii: vitamine, minerale (calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, sulf, magneziu şi microelemente), fibre alimentare, apă, carbohidraţi şi grăsimi (care aduc energie) şi proteine (necesare creşterii şi dezvoltării);
dietetică - aplicarea principiilor nutriţiei în selecţia alimentelor şi alimentaţiei la un individ sau grupuri de indivizi;
diethylcarbamazine - medicament antihelmintic care distruge filariile şi, de aceea, este utilizat în tratamentul filariazelor şi loiazelor. Se administrează sub formă de tablete. Efectele sale adverse includ: cefalee, stare de rău, dureri articulare, greţuri şi vărsături;
diethylsiilbestrol - hormon sexual feminin sintetic utilizat în terapia de substituţie hormonală pentru ameliorarea atrofiei vaginale; se administrează sub formă de supozitoare vaginale. Uneori, se administrează pe cale bucală în tratamentul cancerului de sân sau de prostată; efectele sale adverse includ: greţuri, vărsături, retenţie de lichide şi - la bărbaţi - ginecomastie şi impotenţă;
Dietl (criza) - dureri violente lombare şi abdominale care apar brusc, însoţite de greaţă şi vărsături; sunt datorate obstrucţiei acute, de obicei, la joncţiunea pelvisului renal cu ureterul; rinichiul se măreşte, cu acumulare de urină. Uneori, pelvisul drenează spontan, cu dispariţia durerii, dar decompresia acută a rinichiului poate fi realizată prin rezolvarea chirurgicală a obstructiei (pieloplastie);
Dieulafoy (leziunea) - anormalitate a vaselor de sânge mici din mucoasa părţii superioare a stomacului care produce hemoragie gastrică spontană. Această anomalie este greu de observat la gastroscopie sau la explorarea chirurgicală, şi de aceea poate fi trecută cu vederea;
diferenţiere - 1. (în embriologie) proces în dezvoltarea embrionară când celulele sau ţesuturile nespecializate încep să se specializeze pentru anumite funcţii particulare; 2. (în oncologie) gradul de similaritate a celulelor tumorale cu structura organelor din care tumora apare. Astfel, tumorile se clasifică în bine, moderat sau slab diferenţiate; cele bine diferenţiate sunt similare celulelor din organul din care dezvoltă; cele slab diferenţiate nu se aseamănă deloc. Această clasificare are semnificaţie prognostică;
diflunisal - medicament antiinflamator, derivat din acidul salicilic şi utilizat în controlul simptomeler artrozei şi al altor afecţiuni însoţite de durere. Se administrează pe cale bucală. Posibilele sale efecte adverse includ: dispepsie, diaree, cefalee, ameţeli, tinnitus şi erupţii tegumentare;
difterie - boală infecţioasă extrem de contagioasă, produsă de bacteria Corynebacterium diphtheriae, care afectează în primul rând faringele, dar ocazional şi alte mucoase sau pielea. Boala se transmite de către un bolnav sau un purtător sănătos. După o perioadă de incubaţie de 2-6 zile, apare angina subfebrilă, asociată cu o inflamaţie a ganglionilor submaxilari, fatigabilitate, febră. Apoi, apar false membrane lucioase sau cenuşii, mai mult sau mai puţin întinse pe amigdale şi pe vălul palatin, care produc dificultăţi în respiraţie şi deglutiţie; uneori, poate fi necesară traheostomia. Bacteriile se multiplică la locul infecţiei şi eliberează toxine în circulaţia sangvină, care afectează cordul şi sistemul nervos. Decesul prin insuficienţă cardiacă sau colaps poate apărea după 4 zile, dar după administrarea promptă de antitoxină şi penicilină, evoluţia este favorabilă. Un program intens de imunizare a făcut ca boala să fie foarte rară în ţările civilizate;
difteroid - asemănător difteriei (în special, asemănător membranei difterice) Sau bacteriei care o produce;
diGeorge (sindromul) - afecţiune ereditară caracterizată prin incapacitatea de a se apăra contra infecţiilor (imunodeficienţă), asociată cu absenţa glandelor paratiroide şi a timusului, malformaţii cardiace şi niveluri scăzute de calciu. Copiii afectaţi sunt predispuşi la infecţii candidozice şi, adesea, prezintă tulburări de dezvoltare. Afecţiunea a fost numită CATCH-22 Cardiac abnormalities (anomalii cardiace), Abnormal facies (facies anormal), T-cell deficiency (deficit de celule T - datorită absenţei timusului), Cleft palate (palatoschisis), Hipocalcemie, chromosome 22 (la nivelul acestuia este defectul);
digestie - procesul prin care alimentele ingerate sunt transformate în produşi asimilabili şi utilizabili de către ţesuturi în scop plastic sau energetic. Digestia presupune procese mecanice, cum sunt mestecatul, zdrobirea şi amestecarea alimentelor, şi procese chimice sub acţiunea enzimelor şi a altor substanţe (bilă, acid gastric etc.). Digestia chimică începe în cavitatea bucală, sub acţiunea salivei, dar cea mai mare parte se desfăşoară în stomac şi intestinul subţire, unde alimentele sunt supuse acţiunii sucului gastric, pancreatic şi intestinal;
digital - 1. (în anatomie) termen care se referă la degete; 2. (în radiologie) relativ la sau utilizarea digitaţiei;
digitală - extract din frunzele uscate de degeţel-lânos (specie de Digitalis), care conţine diferite substanţe, digitoxină şi digoxină, care stimulează muşchiul cardiac şi care sunt folosite în tratamentul insuficienţei cardiace;
digitalizare - saturarea organismului cu digitală şi menţinerea unor concentraţii permanente optime la' nivelul miocardului, prin echilibrul dintre eliminare şi administrarea dozelor de întreţinere, în tratamentul insuficienţei cardiace;
digitoxină - medicament care creşte contracţia muşchiului cardiac şi care este utilizat în insuficienţa cardiacă. Are acţiune lentă, dar efectele sale sunt prelungite. Se administrează pe cale bucală; posibilele sale efecte adverse includ: greţuri, vărsături, pierderea apetitului, diaree, dureri abdominale şi activitate cardiacă anormală;
digoxină - medicament care creşte contracţia musculaturii cardiace.şi care este utilizat în insuficienţa cardiacă. Are acţiune rapidă. Se administrează pe cale bucală sau injectabilă; efectele sale adverse sunt asemănătoare cu ale digitoxinei;
dihydrocodeine - medicament utilizat pentru reducerea durerii şi a tusei. Se administrează pe cale bucală sau injectabilă; uneori, poate produce greţuri, vărsături şi constipaţie. Poate apărea dependenţa tip morfinic, dar destul de rar;
diiodotyrosine - substanţă care conţine iod, produsă de glanda tiroidă,din care derivă hormonii tiroidieni;
dilacerare - disocierea ţesuturilor, însoţită de alterări distrofice grave a unor procese traumatice, inflamatorii, supurative, flegmonoase sau gangrenoase. De exemplu, dilacerarea cerebrală reprezintă ruptura substanţei cerebrale prin diferite cauze: traumatice, tumorale, hemoragice;
dilatator - instrument metalic, de cauciuc, de material plastic etc., de grosimi diferite, marcat după o anumită scară de calibraj şi folosit pentru dilatarea anumitor organe. De exemplu, uretra masculină poate prezenta stricturi care pot fi rezolvate cu ajutorul unui dilatator special. Colul uterin poate fi dilatat cu ajutorul dilatatoarelor (Hegar de, exemplu) în procedura numită „dilataţie şi chiuretaj"; 2. medicament, ce poate fi administrat sistemic sau local, care produce mărirea anumitor structuri, cum sunt pupila sau vasele sangvine; 3. muşchi care, prin acţiunea lui, deschide un orificiu în organism;
dilataţie - procesul de relaxare a pereţilor unui organ cavitar sau tubular şi de mărire a cavităţii sau lumenului acestuia;
dilataţie şi chiuretaj (D şi C) - intervenţie chirurgicală prin care colul uterin este dilatat cu ajutorul unui instrument numit dilatator, iar endometrul este curăţat cu ajutorul unei chiurete. Se efectuează după un avort, pentru excizia unor tumori de dimensiuni mici sau pentru obţinerea de ţesut pentru biopsie. Sunt folosite diferite tipuri de chiurete pentru a obţine fragment de endometru (chiuretaj vabra) sau pentru a elimina produsul de concepţie în avort (vacuum-chiuretaj);
diltiazem - medicament blocant al canalelor de calciu utilizat în tratamentul anginei pectorale şi al hipertensiunii arteriale. Acţionează ca vasodilatator şi se administrează pe cale bucală; efectele sale adverse includ: edeme, cefalee, greţuri, ameţeli şi erupţii tegumentare;
dimercaprol (BAL, British Anti-Lewisite) - medicament care reacţionează cu metalele în organism şi care este utilizat în tratamentul intoxicaţiilor cu arsen, bismut, antimoniu şi thaliu. Se administrează injectabil; efectele sale adverse includ: greţuri, vărsături şi lăcrimare;
dimethyl sulfoxide (DMSO) - compus chimic utilizat în combinaţii cu medicamente care se aplică local pentru a le spori absorbţia; poate produce iritaţii cutanate;
dimeticone (dimethicone) - preparat siliconic utilizat extern pentru a preveni uscarea excesivă şi pentru a proteja tegumentele de agenţii iritanţi externi. Este utilizat în prevenirea iritaţiilor tegumentare ale sugarului;
dinamometru - aparat pentru înregistrarea forţei contracţiei musculare, în codiţii fiziologice sau patologice. Aparatul se bazează pe presiunea sau tracţiunea unui arc, legat printr-un sistem de pârghii de un ac indicator ce glisează pe un cadran, indicând forţa în kilograme. Dinamometrul optic măsoară acţiunea muşchilor care controlează forma cristalinului;
dinie - sufix care introduce în termeni referirea la durere. De exemplu protadinie (durere la nivelul rectului);
dinoprostone - medicament prostaglandinic utilizat mai ales în inducerea naşterii. Se administrează sub formă de tablete vaginale sau gel;
dinte - structură dură situată în cavitatea bucală, cu rol în tăierea şi mestecarea alimentelor. Fiecare dinte este fixat într-o cavitate săpată în mandibulă sau maxilar numită alveolă dentară, de care este legat prin membrana periodontală. Partea liberă a dintelui (coroana) este acoperită de smalţ, iar partea fixată în alveolă este acoperită de cement; conţinutul dintelui este format din dentină care acoperă pulpa. Grupul de celule embrionare din care se dezvoltă dintele se numeşte mugure dentar. Există patru tipuri de dinţi;
dinte de lapte - primii dinţi, care apar la copiii mici;
dinte măcinat - stare în care pierderea de substanţă dentară este excesivă; apare la pacienţii în vârstă. Sunt incluse: abraziunea, erodarea şi tocirea, dar cauzele nu sunt clare;
dinte pivot (în stomatologie) - component al punţii sau implantului dentar;
dioctyl sodium sulphosuccinate (docusat de sodiu) - agent înmuietor, administrat pe cale bucală sau intrarectal (supozitoare), adesea în combinaţii cu un laxativ, în tratamentul constipaţiei. De asemenea, este utilizat în soluţii pentru înmuierea cerumenului;
dioxid de carbon - gaz incolor care se formează în ţesuturi în timpul metabolismului şi care apoi este transportat la plămâni de către sânge, unde este eliminat (creşterea concentraţiei acestui gaz în sânge stimulează respiraţia). În cantităţi mici, dioxidul de carbon este prezent în aerul atmosferic; el este utilizat de către plante în procesul de fotosinteză. El se solidifică la -75°C (la presiunea atmosferică) şi este utilizat ca agent de îngheţare. Formula chimică: CO2;
dipeptid (bipeptid) - compus chimic format din doi aminoacizi legaţi printr-o legătură peptidică (de exemplu: glicilalanina este compusă din aminoacizii glicină şi alanină);
dipeptidază - enzimă care se găseşte în sucurile digestive şi care scindează dipeptidele în aminoacizi. Aceştia din urmă sunt absorbiţi de către organism;
diphenhydramine - medicament antihistaminic cu proprietăţi sedative, utilizat pentru inducerea somnului şi în combinaţii cu alte medicamente, în tratamentul tusei. Se administrează pe cale bucală; ca efecte adverse se citează stare de somnolenţă;
diphyllobotriasis - infestaţie a intestinului cu viermele parazit Diphyllobotrium latum, care uneori poate produce greţuri, malnutriţie, diaree şi anemia (ce apare prin absorbţia deficitară de vitamina B12 la nivelul intestinului). Infestaţia, frecventă în ţările baltice, este contractată prin ingestia de carne de peşte insuficient preparată termic, infestată cu larve ale viermilor. Ca tratament, se foloseşte medicamentul antihelmintic mepacrine;
dipipanone - medicament analgezic opioid puternic, utilizat în combinaţie cu cyclizine (ca Diconal) pentru tratarea durerilor severe. Se administrează pe cale bucală şi poate produce somnolenţă;
dipiridamol - medicament care produce dilataţia vaselor sangvine ale cordului şi reduce agregarea trombocitelor. Se administrează pe cale bucală pentru prevenirea trombozelor în cazul protezării valvulare. Efectele sale adverse pot fi cefalee, tulburări digestive şi ameţeli;
dipl-, diplo - element de compunere care introduce în termeni sensul de dublu sau de două ori. diplacuzie percepţia aceluiaşi sunet de către cele două urechi sub formă de două sunete cu tonalităţi diferite, datorită afectării cohleei. Sinonim: diplacusis;
diplegie - paralizie bilaterală a unor segmente ale corpului; este mai frecventă la nivelul membrelor inferioare. Diplegia cerebrală este o formă de paralizie cerebrală în care există leziuni, în ambele emisfere cerebrale, ale neuronilor care controlează mişcarea membrelor;
diplococcus - gen de bacterie, de formă sferică, dispus în perechi. Diplococcus pneumoniae (sau pneumococ) este agentul etiologic al pneumoniei lobare;
diploe - substanţă osoasă spongioasă, cuprinsă între cele două lame compacte ale oaselor late ale craniului, în special ale boitei craniene;
diploid - celulă sau organism cu două seturi de cromozomi;
diploidizare - dublarea numărului de cromozomi în urma fecundaţiei sau direct prin duplicarea unui nucleu haploid;
diplopie - perceperea vizuală a unui obiect sub forma unei imagini duble. Se datorează unui dezechilibru oculomotor, care face ca imaginile să nu se realizeze în zone simetrice pe retină. Poate fi produsă de afectarea nervilor sau muşchilor care controlează mişcările globului ocular sau datorită unui obstacol mecanic, care împiedică ochiul să se mişte în orbită. Diplopia care nu dispare la acoperirea unui ochi poate fi cauzată de un început de cataractă;
diploten - stadiu al profazei în care cromozomii bivalenţi se divid longitudinal, apoi se separă şi se îndepărtează unul de altul, rămânând prinşi între ei prin chiasme;
diprosopus - monstru fetal care are un singur trunchi şi membre normale, dar prezintă grade diferite de duplicaţie a feţei;
dipsomanie - impuls irezistibil pentru ingerarea de alcool, apărând periodic, în accese separate de intervale în cursul cărora poate exista chiar un dezgust faţă de acest toxic;
Diptera - ordin de insecte, din care fac parte muştele, ţânţarii, musca tsetse, care au o singură pereche de aripi, cele anterioare bine dezvoltate, cele posterioare transformate în balansiere. Sunt insecte hematofage, aparatul lor bucal fiind specializat în acest sens. Ele sunt implicate în transmiterea multor boli;
Dipylidium - gen de vierme parazit din familia Dipilinidae, clasa Cestoda. Dipylidium caninum este parazit comun al intestinului câinilor şi pisicilor, care ocazional infestează oamenii, dar fără să producă simptome evidente. Puricele este o gazdă intermediară; de aceea, copiii care vin în contact direct cu animalul pot fi infestaţi mau uşor;
director - instrument destinat ghidării bisturiului într-o incizie chirurgicală;
dis - element de compunere care introduce în termeni sensul de dificultate, tulburare. De exemplu, disgenezie (tulburare a simţului gustativ), disacuzie (distorsiune sonoră);
disabilitate - pierderea sau restricţionarea unei capacităţi sau activităţi. Sinonim; incapacitate;
diqde laser - laser portabil utilizat în tratamentul afecţiunilor retinei;
dioptrie - unitate de măsură a puterii de refracţie a lentilelor şi ochiului; o lentilă de o dioptrie are o distanţă focală de un metru;
dioptru - suprafaţa care separă două medii transparente cu indici de refracţie diferiţi;
disarticulare - separarea a două oase articulate. Poate fi rezultatul unui traumatism sau, chirurgical, în cursul unei amputaţii, de exemplu a unui membru sau a unui deget;
disartrie - articulare defectuoasă a cuvintelor, deşi conţinutul limbajului şi înţelegerea sunt normale;
disbarism - sindrom datorat diferenţei între presiunea atmosferică din afara organismului şi presiunea aerului sau gazului în cavităţile organismului (cum ar fi sinusurile paranazale sau urechea medie);
disbazie - denumire generică dată tulburărilor actului motor al mersului;