Inflamatia este o consecinţă a rănilor sau o reacţie a organismului la acţiunea nefavorabilă a factorilor externi, cum sunt infecţiile bacteriene sau micotice şi substanţele chimice. Reacţia inflamatorie este caracterizată de patru simptome: înroşire, febră, senzaţii de durere şi tumefiere.
Caracterul inflamaţiei este identic, indiferent de locul unde se dezvoltă procesul inflamator: în articulaţia genunchiului, dacă schiaţi prea mult, în articulaţia degetului mare de la picior, în cazul gutei, în articulaţia maxilarului inferior sau pe locul muşcăturii de ţânţar.
Înroşirea şi creşterea temperaturii, care apar în cazul inflamaţiei, demonstrează că substanţele biologic active produse de organism contribuie la dilatarea vaselor sangvine şi creşterea fluxului de sânge în focarul inflamaţiei; în cazul dat, cantitatea leucocitelor în focar creşte într-atât, încât contribuie la mărirea volumului sectorului afectat (tumefiere).
În consecinţă, apare iritarea mecanică a terminaţiilor nervoase, ceea ce provoacă senzaţiile de durere. Mai mult decât atât, substanţele toxice, care se eliberează în zonele unde se produce confruntarea agenţilor infecţiei cu sistemele protectoare ale organismului, contribuie la apariţia senzaţiei de durere. Să vedem cum pot ameliora componenţii alimentari simptomele procesului inflamator.
În cazul procesului inflamator, acizii graşi esenţiali, care sunt sursele de transportare a prostaglandinelor („bune" şi „rele"), au un rol mai important decât orice alţi componenţi alimentari. La modul general, prostaglandinele „bune" atenuează inflamaţia şi senzaţiile de durere, iar cele „rele" le stimulează. În consecinţă, dacă aveţi, dintr-un motiv oarecare, un proces inflamator, consumul suplimentar al substanţelor care stimulează formarea prostaglandinelor va ameliora situaţia.
Pentru a obţine un rezultat cât mai bun, este necesar să echilibraţi cantităţile macroelementelor de bază în alimentaţie, după care puteţi începe administrarea amestecului din acid linoleic şi untură de peşte în proporţie de 1:4, de 1-3 ori pe zi. Poliena conţine deja acidul linoleic şi untura de peşte în proporţia necesară.
Administraţi câte două capsule ale acestui preparat de 2-3 ori pe zi. Dacă preparatul acesta vă este inaccesibil, în calitate de sursă de acid linoleic puteţi procura din farmaciile naturiste ulei enoteric, pe care îl veţi administra împreună cu untura de peşte. Întrucât acestea nu sunt forme pure, dozarea poate fi diferită. Puteţi utiliza, de asemenea, uleiul enoteric împreună cu untura de peşte şi vitamina E. Administraţi 500 mg de ulei enoteric împreună cu 1000 mg de untură de peşte şi 200 UI de vitamina E, de 1-3 ori pe zi.
În atenţia bolnavilor de diabet: uneori untura de peşte poate influenţa nivelul de zahăr din sânge. Din această cauză este necesară verificarea atentă a nivelului zahărului în timpul administrării preparatului; în caz de nevoie întrerupeţi tratamentul.
Vitamina B12 contribuie la atenuarea inflamaţiei şi a senzaţiilor de durere. Administraţi 500 mcg de vitamina B12 sub limbă, zilnic, pe parcursul unei săptămâni, apoi aceeaşi doză de trei ori pe săptămână, de două ori pe săptămână şi, în sfârşit, o dată pe săptămână, pe parcursul a două-trei săptămâni. Puteţi deja constata o ameliorare vizibilă după o săptămână de tratament.
Necesarul vitaminei C creşte în cazul unei traume sau infecţii, care, de obicei, au drept consecinţă un proces inflamator. Este firesc să fie aşa, dacă ne amintim că vitamina C este un antioxidant puternic. Pătrunderea celulelor imune, care conţin substanţe toxice şi sunt oxidanţi puternici, în regiunea afectată, pentru a nimici agenţii patogeni, este o parte componentă a procesului inflamator. Vitamina C reduce la minim distrugerea ţesuturilor de către radicalii liberi formaţi de aceste toxine. Cercetările asupra animalelor au demonstrat că vitamina C atenuează inflamaţia şi senzaţiile de durere mai eficient decât aspirina. În cazul oricărei forme de inflamaţie, administraţi cel puţin 500 mg de vitamina C (peste consumul obişnuit) de patru ori pe zi.
Bioflavonoizii favorizează acţiunea vitaminei C, prevenind tumefierea în timpul inflamaţiei, şi împiedică producerea prostaglandinelor „rele". Însoţiţi administrarea vitaminei C cu doze de bioflavonoid complex: 250 mg de patru ori pe zi. Puteţi, de asemenea, procura preparatul vitaminei C cu conţinut de bioflavonoizi.
Vitamina E, de asemenea, atenuează tumefierea, graţie calităţilor sale antioxidante. Administraţi zilnic nu mai puţin de 400 UI de vitamina E (succinat d-alfa-tocoferol). Fiţi atenţi: vitamina E poate provoca creşterea tensiunii arteriale.
Organismul are nevoie de cantităţi suficiente de cupru şi zinc pentru sinteza neutralizatorului radicalilor liberi, peroxidaza. Din cauza secreţiei toxinelor de către celulele imune în focarul inflamaţiei, se formează radicali liberi care provoacă distrugerea ţesuturilor vecine sănătoase. Dacă administraţi zinc sau cupru sub formă ionică, se poate crea un deficit din cauza concurenţei în procesele de asimilare în intestine. Utilizarea compuşilor complecşi ai microelementelor previne apariţia relaţiilor de concurenţă în organism şi asigură asimilarea adecvată a fiecărui microelement. Administraţi compuşi complecşi ai zincului (20 mg de aspartat de zinc zilnic) şi cupru (2 mg de compuşi aminoacizi).
Carnea roşie şi gălbenuşul de ou conţin cantităţi mari de acid arahidonic, predecesorul prostaglandinelor „rele". În cazul inflamaţiei articulaţiilor, tendoanelor şi capsulelor articulare, limitaţi consumul acestor două alimente, pentru a reduce producerea prostaglandinelor „rele" în organism.