Refluxul gastroesofagian reprezinta trecerea continutului gastric in esofag datorita unei functionari inadecvate a sfincterului esofagian inferior. In mod normal, acesta are rolul de a permite pasajul alimentelor intr-un singur sens, dinspre esofag spre stomac, dar cand el nu mai functioneaza optim, o parte din continutul stomacului poate ajunge in esofag.

Continutul gastric fiind acid si mucoasa esofagian lipsita de protectie pentru ph-ul acid, aceasta sufera o serie de leziuni care constitue complicatiile bolii de reflux.

Cauzele bolii de reflux gastro esofagian sunt multiple:

• modificari ale anatomiei locale: hernia hiatala – repezinta trecere unei portiuni din stomac din abdomen in torace;
• cresterea presiunii gastrice – la obezi, in sarcina;
• consumul unor alimente care scad tonusul sfincterului esofagian inferior: ciocolata, menta, cola, guma de mestecat, grasimi, tutunul, alcoolul;
• unele medicamente precum: calciu blocante, beta blocante, antiinflamatoare nesteroidiene, barbiturice.

Simptomele bolii de reflux
Principalele simptome ale refluxului gastro-esofagian sunt reprezentate de arsura retrosternala (pirozis) si regurgitatiile acide.

Pirozisul reprezinta senzatia de arusura resimtita retrosternal (in spatele sternului) si se datoreaza aciditatii continutului gastric ce a ajuns in esofag si lezeaza mucoasa acestuia.

Regurgitatia acida reprezinta un simptom prin care continutul lichid al stomacului poate ajunge in cavitatea bucala.

Cele doua simptome pot aparea impreuna sau separat. Exista si situatii cand ele sunt normale, prezenta lor nefiind obligatorie pentru a pune diagnosticul. Pirozisul, pentru a fi considerat patologic, trebuie sa persiste pentru mai mult de doua saptamani.

Alte simptome prezente in refluxul gastroesofagian mai sunt durerea la inghitire, raguseala, tusea seaca, respiratia dificila, cariile dentare.

Diagnosticul
Este pus de medicul specialist gastroenterolog pe baza semnelor clinice si a investigatiilor imagistice. De rutina se foloseste tranzitul baritat care presupune radigrafierea abdomenului dupa ingestia unei solutii de sulfat de bariu. Acest examen ii permite medicului sa vizualizele anumite anomalii ale tractului digestiv precum hernia hiatala sau semne de inflamatie severa a esofagului.

Endoscopia digestiva superioara este o investigatie care are o acuratete mai mare deoarece permite vizualizarea esofagului prin intermediul unei camere video.

Masurarea aciditatii esofagiene pe 24 de ore este o investigatie din ce in ce mai putin utilizata de la introducerea pe scara larga a endoscopiei.

Complicatiile refluxului gastroesofagian:

• stricturi esofagiene: apar la pacientii cu reflux sever gastro-esofagian, pot merge pana la stenoze esofagiene severe (diminuarea calibrului esofagului) care pot face deglutitia dificila sau chair imposibila.
• ulcerul esofagian: reprezita lezarea mucoasei esofagiene prin actiunea sucului gastric acid. Pot aparea sangerari care de cele mai multe ori se vindeca de la sine.
• esofagul Barrett: reprezinta forma de vindecare a ulceratiilor esofagiene; esofagul inlocuieste zonele lezate cu un alt tip de tesut decat cel normal care are un risc marit de malignizare (se poate transforma intr-un cancer). De aceea, persoanele diagnosticate cu esofag Barrett trebuie sa faca anual cate o biopsie.

Recomandari privind stilul de viata:

• renuntarea la fumat;
• diminuarea consumului de alcool;
• mesele sa fie cat mai reduse cantitativ;
• mentinerea unei greutati in limite normale;
• ultima masa sa aiba loc cu cel putin trei ore inainte de culcare;
• dormitul sa se realizeze cu capul mai ridicat fata de corp;