Anul 2012, pentru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu" este al 67-lea an de existenţă, perioadă în care învăţământul medical superior a asigurat ţara cu medici, perioadă în care s-au format personalităţile de vază ale medicinii basarabene, personalităţi ce au format Fondul de Aur al intelectualităţii ţării. Printre ei, un loc aparte îl ocupă Pavel Bâtcă, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, Om Emerit, cavaler al Ordinului Republicii.

Născut la 7 octombrie 1927, în oraşul Chişinău, în familia lui Tudor Timofei Bâtcă – mecanic la calea ferată Chişinău, şi Maria Constantin Bâtcă. În familie îi este cultivată dragostea de carte, căci ea la acea perioadă, pentru multe familii de agricultori şi muncitori părea a fi colacul de salvare de nevoi şi sărăcie.

Face studii la liceul comercial din Chişinău. Apoi, odată cu valul migraţiei din anii 1941-1945, ajunge în România. Este înscris la liceul comercial din Târgovişte, unde studiază sârguincios matematica şi ştiinţele biologice, plasându-se printre primii elevi ai acestui liceu. Visul liceanului era să devină specialist în aeronautică, domeniu care în acea perioadă era visul tuturor tinerilor.

Dar nu a fost să fie, aranjamentele politice ale Europei de după război au inclus România în sfera de influenţă a Rusiei. Basarabia iarăşi este inclusă în hotarele URSS, iar refugiaţii de peste Prut sunt readuşi forţat în RSS Moldovenească. În anii 1945-1946 studiază în clasa X a şcolii de cultură generală nr. 4 din Chişinău, apoi este înmatriculat la anul I al Institutului de Medicină din Chişinău, recent format.

Aşadar, Institutul de Medicină. Aici, chiar la anul întâi îşi va întâlni viitorii prieteni – Nicolae Testemiţanu, Eugen Maloman, Gurii Coşciug, Vasile Anestiadi, Constantin Ţâbârnă, Alexandru Nacu, Diomid German şi mulţi alţii, cărora soarta le va hărăzi să devină fondatorii medicinii moderne basarabene.

Primii ani de studii au fost marcaţi de încercarea grea de necunoaştere a limbii ruse. Dar, datorită bunăvoinţei profesorilor veniţi de la Institutul nr. 1 de Medicină din Sankt-Petersburg şi a capacităţilor deosebite de care au dat dovadă, în anul 1951 absolveşte institutul cu menţiune de eminenţă. În anii de studenţie se căsătoreşte cu colega de curs Ariadna Parno, cu care îi va fi hărăzit să trăiască o viaţă.

Repartizat la lucru în calitate de medic de sector la Spitalul din satul Şişcani, raionul Cărpineni, activează pe parcursul anului 1951. În 1952, tânărul medic Pavel Bâtcă este rechemat la Institutul de Medicină pentru a fi înscris în secundariatul clinic, la specialitatea „Chirurgie", catedra Chirurgie de spital, condusă pe atunci de profesorul Pavel Vasile Râjov. Din 1953 este doctorand al acestei catedre. Tratamentul fracturilor oaselor tubulare mari prin osteosinteză metalică este tema tezei de doctorat, pe care o susţine cu succes, în septembrie 1957. În acelaşi an este angajat la aceeaşi catedră în calitate de asistent. În această perioadă este preocupat de perfecţionarea măiestriei chirurgicale, pe care o transmite cu generozitate discipolilor săi. În anul 1959 este ales în funcţia de docent.

În anii 50-60 ai sec. XX, chirurgia mondială trece printr-o perioadă de dezvoltare furtunoasă a chirurgiei pe cord, chirurgiei vasculare, endocrine şi se pun bazele transplantologiei. Fiind, în esenţă, dominat de spiritul de cercetător, devine deosebit de interesat de chirurgia vasculară, care îl va obseda timp de 20 de ani. Din 1960, activitatea ştiinţifică este nemijlocit legată de teza de doctor habilitat în ştiinţe medicale, dedicată insuficienţei arteriale cronice. Obţine dispoziţia Ministerului Sănătăţii pentru spitalizarea centralizată a bolnavilor cu ateroscleroză şi endarteriită obliterantă în secţiile de chirurgie ale SCR.

Anul 1963 pentru catedră este anul trecerii în nefiinţă a profesorului Pavel Vasile Râjov. În 1964, tânărul docent Pavel Bâtcă este numit în funcţie de şef de catedră. Catedra este transferată la baza clinică a Spitalului orăşenesc nr. 2. Tot aici, Domnia sa creează şi centrul de chirurgie vasculară, unde sunt spitalizaţi cei mai gravi bolnavi cu patologii ale vaselor periferice. Primele arteriografii, primele plastii şi by-pass-uri arteriale, sute de bolnavi salvaţi cu patologie acută şi cronică arterială – toate sunt rodul activităţii practice şi ştiinţifice ale Dlui conferenţiar Pavel Bâtcă. Zeci de articole ştiinţifice şi rapoarte la Congresele de chirurgie republicane şi unionale reflectă rezultatele cercetărilor ştiinţifice în acest domeniu. Apogeul acestei activităţi ştiinţifice se soldează cu susţinerea la Institutul de Chirurgie „A.V.Vişnevschi" în anul 1971 a tezei de doctor habilitat în ştiinţe medicale cu tema: „Tratamentul
chirurgical al ocluziilor cronice ale arterelor periferice".

În anul 1972 este ales în funcţia de profesor, iar in anul 1973 i se conferă titlul de Profesor universitar la catedra de chirurgie de spital. În acelaşi timp, sub conducerea profesorului Pavel Bâtca îşi fac studiile în doctorat Andrei Oprea şi Nicolae Fagurel, care în anul 1974 susţin tezele de doctor în medicină, abordând problemele aterosclerozei obliterante şi a traumatismelor arteriale periferice. Sub conducerea înţeleaptă a lui Pavel Bâtcă, în anul 1974, este susţinută prima teză de doctor habilitat în medicină (Elizarii Kovali). La acel moment colaboratorii catedrei erau preocupaţi de soluţionarea problemelor de diagnostic şi tratament al patologiei vasculare, abdomenului acut chirurgical. Doctorandul Eustahii Cicală susţine teza de doctor în ştiinţe medicale în 1983, propagând o metodă nouă de tratament (extravazatul) al endarteriitei obliterante. Problemelor perfecţionării metodelor de anestezie în chirurgie este dedicată teza lui Iacov Kamâşov (1977).

Din anul 1978 catedra este readusă în noua clădire a Spitalului Clinic Republican. În domeniul chirurgiei vasculare profesorul Pavel Bâtcă continua să implementeze noi metode de diagnostic – arteriografie, Dopplerografie, scintigrafie arterială). Implementează noi metode de tratament în coarctaţia aortei, aneurism şi ocluzii aterosclerotice de aortă, fistule arterio-venoase. Clinica în această perioadă devine Centru Republican de Chirurgie gastroenterologică.

Sub conducerea profesorului Pavel Bâtcă este organizat primul laborator de studiere a secreţiei gastrice, laborator care nu-şi avea analog în spaţiul sovietic. Profesorul Pavel Bâtcă implementează pe larg operaţiile organomenajante – vagotomia selectivă şi supraselectivă în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal. Metoda a permis însănătoşirea a mii de bolnavi fără a-i lipsi de stomac şi fără a-i pune în pericolul dezvoltării cancerului de bont gastric. Corecţia metabolismului energetic la bolnavul ulceros cu stenoză piloro-duodenală a fost soluţionată cu succes de doctorandul V. Cazacov, care a susţinut teza în 1990. O altă problemă nesoluţionată la acea perioadă erau complicaţiile după operaţii la organele cavităţii abdominale şi, în special, peritonita postoperatorie, letalitatea atingând cifre de până la 90%.

Profesorul Pavel Bâtcă iniţiază Programul de cercetări ştiinţifice şi implementează laparostomia în tratamentul peritonitei grave. În acest domeniu, a modernizat tehnicile de tratament şi a adoptat tehnici noi. Implementarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în practica chirurgicală a facilitat obţinerea rezultatelor bune imediate şi la distanţă. Rezultatele activităţii ştiinţifice de 6 ani sunt reflectate în teza de doctor habilitat de către V. Hotineanu. Letalitatea a fost redusă de la 90 la 20%. Acest proiect ştiinţific s-a finalizat cu deschiderea secţiei de chirurgie septică abdominală, secţie unică de acest gen în fosta URSS şi Europa.

Din anul 1991, profesorul Pavel Bâtcă este numit în funcţia de Profesor al Catedrei 2 Chirurgie. În această perioadă, o atenţie deosebită acordă pregătirii medicilor specialişti chirurgi – prin internatură, iar din anul 1991 – prin rezidenţiat. Publică un şir de lucrări metodice şi didactice de autoinstruire a tinerilor doctori chirurgi. Menţionez în special „Patologia chirurgicală a abdomenului (întrebări cu răspunsuri multiple şi comentarii)", „Urgenţe chirurgicale abdominale".

Este iniţiatorul implementării în USMF „Nicolae Testemiţanu" a metodologiei de instruire, bazată pe dovezi atât a studenţilor cât şi rezidenţilor. Pune un accent deosebit pe însuşirea manoperelor practice de către tinerii chirurgi. Zeci de rezidenţi, sub bagheta profesorului Pavel Bâtcă, au făcut primele operaţii, cizelându-şi măiestria chirurgicală. Participă activ la şedinţele Societăţii de Chirurgie, Congrese Internaţionale, prezentând rapoarte ştiinţifice originale şi de mare interes ştiinţific.

Profesorul Pavel Bâtcă este autor a peste 140 de lucrări ştiinţifice, dintre ele – 4 monografii. Este autor a 2 brevete de invenţie şi 25 de inovaţii. În anul 1979 i s-a conferit titlul onorific Om Emerit. Este decorat cu ordine şi medalii: „Prietenia Popoarelor" – 1986, „Meritul civic" – 1995, „Gloria Muncii" – 1998, Ordinul Republicii – 2012.

Profesorul Pavel Bâtcă întâmpină jubileul de 85 de ani în plină activitate creatoare, cu un bagaj excepţional de cunoştinţe şi manopere unicale de artă chirurgicală, pe care le pune în slujba chirurgilor, a oamenilor şi a omenirii. (Ion Ababii, dr. h., profesor, academician, Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu")

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment