Vasile Andreev s-a nascut la 6 martie 1912. S-a născut în gubernia Petrograd în familia unui ţăran, studiile şi le-a urmat la Şcoala Medicală din oraşul Novgorod, pe care a absolvit-o în anul 1941, obţinând specialitatea de felcer.

S-a început, însă, Marele Război pentru Apărarea Patriei şi proaspătul absolvent este înrolat în Armata Roşie şi trimis în luptă pe Frontul de Nord-Vest, unde ca felcer al batalionului puşcaşi se va antrena în luptele de rezistenţă ale oraşului Leningrad, iar în acţiunile de deblocare a legendarului oraş este rănit şi contuzionat.

Revine în luptă în componenţa Frontului II Ucrainean tot în calitate de felcer şi împreună cu brigada de lansatoare de proiectile cu reacţie participă în acţiunile militare de eliberare a Ungariei, Austriei şi Cehoslovaciei de sub ocupaţia fascistă. Pentru merite de luptă este decorat cu trei ordine şi 14 medalii.

După război se înscrie la Facultatea Curativă a Institutului de Medicină din Lvov, pe care l-a absolvit cu merite deosebite în 1953, astfel că este înscris să studieze în ordinatura clinică, este apoi transferat în postura de asistent al Catedrei de Terapie Facultativă, fiind remarcat şi îndrumat de personalităţi marcante ca profesorul V.H.Vasilenco, N.A.Kevdin, S.V.Oleinic, care i-au susţinut interesul pentru cercetare şi care i-au ajutat să realizeze studiile de disertaţie pentru titlul de doctor în medicină, apoi şi de doctor habilitat în ştiinţe medicale.

Orientarea de reper a investigaţiilor realizate pe parcursul primului studiu disertaţional a vizat un domeniu foarte complex - mecanismele de dezvoltare a bolii hipertonice, preocupare care a constituit un fel de laitmotiv pentru toată activitatea de cercetare a savantului Vasile Andreev. Astfel, prin rezultatele investigaţiilor desfăşurate, acesta a demonstrat, în premieră, că volumul de sânge circulant (VSC) şi organele ce tezaurizează sângele nu deţin poziţii decisive în geneza hipertensiunii arteriale. Ba din contra, la majoritatea hipertensivilor VSC nu este majorat, ci chiar diminuat, fenomenul fiind catalogat drept reacţie compensatorie a organismului, care astfel tinde să faciliteze lucrul inimii.

Numeroşii săi discipoli pe care i-a instruit la catedrele de terapie şi medicină internă, de pe lângă Institutele de Medicină din Actiubinsk, Poltava şi Chişinău, a căror ctitor şi animator inspirat a fost Profesorul, s-au preocupat cu perseverenţă şi multă tenacitate de problematica asistenţei de recuperare complexă a bolnavilor hipertensivi şi a celor cu afecţiuni cardioischemice de diferite vârste.

Domnia sa a pregătit şi îndrumat spre munca de cercetare ştiinţifică 13 doctori în medicină şi 2 doctori habilitaţi în ştiinţe medicale, a elaborat şi editat peste 150 de articole ştiinţifice, monografii, instrucţiuni metodice în diferite probleme de medicină internă, prelegeri de înaltă ţinută Ştiinţifică şi rapoarte la diferite foruri de prestigiu.

De mai mulţi ani prof. Vasile Andeev munceşte cu abnegaţie la Universitatea de Medicină din Chişinău, unde s-a impus ca specialist de înaltă probă, dovedind calităţi remarcabile de organizator, pedagog şi clinician subtil. Peste un deceniu s-a aflat în fruntea serviciului de geriatrie din Republica Moldova, postură în care s-a preocupat de ordonarea unor programe specifice de asistenţă pentru contingentele de populaţie vârstnică, iar în paginile revistei "Curier Medical" a inaugurat şi susţinut prin publicaţii de valoare o rubrică de maximă actualitate - "Prevenirea afecţiunilor noncontagioase", acordând astfel asistenţă metodică specialiştilor preocupaţi de prevenţia primară şi secundară a îmbolnăvirilor şi a exacerbărilor morbide.

De peste o jumătate de veac dăruieşte lumina dragostei de cunoaştere şi căutare acest savant erudit, pedagog select, dotat cu o fire caldă şi modestă, dar exigent şi perseverent în tot ceea ce iniţiază şi promovează. Este de fapt imaginea clasică a profesorului, care este iubit şi imitat în toate de discipoli şi admirat de colegi.