Leptospiroza
Leptospirele sunt puţin rezistente în mediul ambiant. Leptospirele patogene trăiesc în apa de suprafaţă de la câteva zile până la 2 săptămâni, în funcţie de compoziţia chimică, pH-ul şi temperatura apei, microflora antagonistă etc.

În apele puţin adânci şi curs lent, cu pH alcalin şi o temperatură de circa 20°C, leptospirele rămân viabile un timp mai îndelungat.

Leptospirele patogene persistă în apa de râu 1-2 luni şi chiar până la 5 luni (P.V.Mikoskaia). În nămol ar putea supravieţui peste 23 zile (I.V.Terskin). Omul se contaminează fie consumând apă (de reţea, fântână sau apă de suprafaţă netratată) ce conţine leptospire, fie, mai frecvent, făcând baie în ape de suprafaţă, infectate.

Contaminarea apelor de suprafaţă se produce prin dejecţiile şi urina rozătoarelor eliminatoare de leptospire sau prin cadavrele acestora, prin deversarea reziduurilor neepurate de la crescătoriile de animale şi îndeosebi a celor de porci amplasate în apropierea râurilor, prin adăparea animalelor bolnave etc.

Dată fiind facultatea leptospirelor de a traversa tegumentele, există posibilitatea infectării omului la trecerea lui prin ape contaminate, la pescuit etc. În apele reziduale provenite de la crescătorii de animale, ca şi în apele de râu în care s-au evacuat aceste ape reziduale, s-au pus în evidenţă leptospire patogene.

Supravieţuirea în apă este limitată de la câteva zile până la 2 săptămâni, în funcţie de prezenţa microflorei antagoniste, compoziţia chimică şi pH-ul apei, temperatura mediului ambiant etc. Leptospirele sunt viabile un timp mai îndelungat în apele alcaline la temperatura de 20°C.

Formele de manifestare a bolii pot fi sporadice, endemice şi epidemice. S-au descris epidemii hidrice datorită folosirii apei de suprafaţă sau consumului de apă de fântână contaminată cu leptospire.

Bruceloza
Agentul etiologic al brucelozei este genul Brucella. Este o zoonoză a animalelor domestice. Sunt descrise cazuri de bruceloza transmisă prin apa de fântâni contaminate. Supravieţuirea brucelelor în apă variază între 5-30 zile. Toate speciile de brucele pot să-şi păstreze viabilitatea în apă timp de 40-60 zile (F.K.Krotov).

Trebuie menţionat faptul că la animalele bolnave de bruceloza, ca, de altfel, şi la cele bolnave de leptospiroză, avortul este simptomul clinic tipic. O dată cu eliminarea avortonilor, a membranelor şi lichidelor foetale, se elimină în mediu şi cantităţi enorme de brucele şi leptospire.

Gunoiul de grajd astfel contaminat, dacă nu este în mod corespunzător depozitat şi tratat ori dacă este depus în apropierea surselor de apă, poate duce la contaminarea acestora. În aceste perioade, personalul de îngrijire a animalelor şi tehnicienii veterinari care acordă asistenţă obstetricală animalelor sunt expuşi pericolului contaminării.