CMA de poluanţi reprezintă acea concentraţie determinată prin metode moderne, care nu exercită efecte directe sau indirecte asupra stării de sănătate, nu produce senzaţii subiective şi nu afectează capacitatea de muncă a omului.

CMA se stabilesc după criterii fiziologice, care se realizează experimental pe animale de laborator.

CMA se pot exprima în mai multe forme şi anume:
- concentraţia maximă momentană - cea mai mare concentraţie permisă pe interval scurt (30 min);
- concentraţia medie zilnică - valoarea medie a concentraţiei poluantului timp de 24 ore - minimum 12 probe;
- concentraţii medii anuale - media pe 12 luni;
- concentraţii de avertizare (alarmă) - aceste concentraţii atrag atenţia populaţiei, în condiţii de poluări excesive, asupra unor riscuri imediate, grave, indicând luarea unor măsuri de urgenţă.

De cele mai multe ori se stabilesc CMA pentru doi sau mai mulţi poluanţi care pot exercita acţiuni mai intense. În arsenalul cercetărilor igienice a intrat metoda experienţei pe animale pentru aprecierea reacţiei organismului la acţiunea factorilor nocivi.

Astfel, igieniştii au studiat funcţia sistemului nervos central, utilizând pe larg metode histologice şi histochimice. Aplicând cele mai diverse metode de studiere a reacţiilor organismului la acţiunea factorilor nocivi, e necesară şi participarea la cercetările igienice a altor specialişti: fizicieni, chimişti, fiziologi, patomorfologi, clinicieni etc.

Astfel a devenit posibilă determinarea multor concentraţii maximal admisibile a substanţelor nocive în apă, aer, produse alimentare. Au fost elaborate mai multe reguli sanitare şi recomandări de asanare a mediului, a condiţiilor de muncă şi trai ale populaţiei.

În legătură cu utilizarea activă a experienţelor pe animale, a apărut necesitatea folosirii analizei statistice pentru constatarea veridicităţii rezultatelor experimentale. Analiza statistică a rezultatelor obţinute în experienţă a devenit o parte obligatorie a cercetărilor igienice.

În anii 60, o dată cu dezvoltarea industriei şi poluarea progresivă a mediului ambiant, a început studierea acţiunii combinate a factorilor nocivi în cazul diverselor căi de penetrare în organism, precum şi consecinţele ulterioare ale acţiunii asupra organismului a diferiţilor factori de intensitate joasă. Aceasta a făcut necesară utilizarea metodelor care permit elucidarea efectelor embriotrop şi mutagen.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment