În ultimele decenii, ca urmare a arderii cantităţilor crescînde de combustibil fosil, în aerul atmosferic se elimină cantităţi tot mai mari de gaze de seră: bioxid de carbon, oxizi de azot, etc.

Aceşti compuşi, determinaţi de activitatea antropogenă, ecologic nesusţinută se manifestă mai vădit prin intensificarea fenomenelor extremale ale climatului.

Mai frecvente se întîlnesc:
- valuri de căldură;
- seceta îndelungată;
- ploi abundente şi inundaţiile;
- furtuni puternice, uragane, etc.

În condiţiile Europei Centrale, în care este situată şi Republica Moldova, un impact mai evident asupra sănătăţii o au valurile de căldură sau canicula.

Canicula sau valul de caldură se poate defini: ca o perioadă prelungită de vreme excesiv de caldă, cu depăşirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10 grade C a temperaturii maxime normale a regiunii date şi care se manifestă în perioada caldă a anului.

În Republica Moldova, ca şi în alte regiuni, în ultimele decenii periodicitatea şi intensitatea valurilor de căldură au devenit mai exprimate şi au o durată mai extinsă, maximele de temperatură au devenit mai înalte, instalîndu-se valuri de căldură cu maxime de peste 30ºC, menţinîndu-se stabil cîte 10-20 zile.

Există 4 coduri de culori pentru atenţionările şi avertizările meteorologice:

ROŞU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi peste 40 grade C);

PORTOCALIU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi între 38-40 grade C);

GALBEN: Sunt prognozate fenomene meteorologice cu pericol redus (averse, descărcări electrice, intensificări de vînt, canicula cu temperaturi între 35-38 grade C);

VERDE: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

Impactul caniculei
Impactul valurilor de căldură asupra calităţii vieţii omului poartă caracter general (activizarea sau stoparea proceselor naturale), economic (afectarea recoltei, epuizarea resurselor de apă etc.), epidemiologic (activizarea procesului epidemic al infecţiilor şi parazitozelor intestinale), sanitaro-igienic (schimbarea parametrilor microclimatului, modificarea caracterului nutriţiei unor grupuri de populaţie prin afectarea recoltelor şi rezervelor de alimente, înrăutăţirea calităţii şi reducerea rezervelor de apă potabilă, imposibilitatea de a menţine parametrii optimi a microclimatului în locuinţă, la locul de muncă, instruire, educare, odihnă etc.) şi asupra sănătăţii. (Ministerul Sanatatii al RM)