Urban II (1042?-1099). Papa din 1088 pana la sfarsitul vietii.

Un papa al cruciadei
Ingrijindu-se sa consolideze efectele reformei gregoriene, Urban II a reusit sa uneasca sub stindardul bisericii de la Roma o Europa sfasiata pe care a lansat-o la atac impotriva Islamului.

In ciuda eforturilor ilustrului sau predecesor, Grigore VII, institutia ecleziastica europeana era marcata de mai multe secole de rataciri si de lipsa de credibilitate. Redresarea, realizata rapid si de o maniera autoritara de Grigore VII, cerea sa fie confirmata de o mare miscare unitara susceptibila de a face uitata coruptia, excomunicarile, ereziile si schismele.

Papa Silvestru II lansase primul ideea unei lupte comune a crestinatatii pentru locurile sfinte incepand cu anul 1001, insa expeditia esuase pe coastele Siriei. Grigore VII in persoana predicase reunificarea tuturor armatelor crestine sub flamura lui Hristos. Doar Urban II a reusit sa impuna, la conciliul de la Clermont din anul 1095, principiul unei ridicari in masa a crestinilor impotriva islamului. Prelatii si-au dat foarte repede seama de utilitatea unei astfel de actiuni. Mai ramanea sa fie convinse nobilimea si diferitele popoare ale Europei...

Convingerea scepticilor
Pentru aceasta, Urban II s-a transformat in ambasador si in conducator, inmultindu-si interventiile pe linga adunarile provinciale. El a propovaduit razboiul sfant, singurul care putea sa aduca solutii problemelor economice, politice si religioase ale crestinatatii. A promis iertarea pentru voluntari si o indulgenta deplina pentru toti martirii lui Hristos care urmau sa cada in lupta pentru credinta. I-a eliberat si amnistiat pe prizonieri, i-a eliberat pe sclavi si i-a gratiat pe condamnati.

Castigarea razboiului sfant
Marea miscare de solidaritate careia calatoriile necontenite ale acestui papa cruciat i-au dat nastere s-a concretizat in cele din urma: din toate partile, o imensa armata de invazie unita prin curaj si credinta, dar si prin interes si momeala castigului, a pecetluit soarta turcilor care detineau Ierusalimul. Aceasta prima cruciada, lansata de Urban II a fost, de fapt, si singura victorioasa: alcatuita din saraci, aventurieri, calugari soldati si chiar din copii, aceasta armata heteroclita, in zdrente, epuizata dar hotarata, a recucerit Ierusalimul care a ramas crestin pana in anul 1187.

Asa vrea Dumnezeu
Urban si-a lansat apelul la razboiul sfant la Clermont d'Auvergne, in picioare pe o estrada de lemn in fata a circa 8000 de serbi si baroni. Acest discurs, al carui text s-a pastrat, era extrem de violent si se baza petrei argumente: o rasa blestemata ii oprima pe crestinii din Tara Sfanta; suprapopulata Europei saraceste si toata lumea va putea face avere in cruciada; iertarea este dobandita pentru toti cruciatii. Multimea a raspuns: „Dees li volt!", si fiecare si-a desenat o cruce pe frunte sau pe piept. Urban Ie-a cerut atunci cruciatilor sa faca din „Asa vrea Dumnezeu!" cuvantul de ordine al razboiului impotriva Islamului.