Wilhelm Cuceritorul (1027?-1087). Duce al Normandei in 1035, apoi rege al Angliei din 1066 pana la sfarsitul vietii.

Bastardul care a creat Anglia
Ambitios, viclean si violent, acest viking nascut in Franta a reusit sa instaleze o monarhie durabila pe o insula sfasiata, in mod traditional, de razboaie intre clanuri si de invazii.

Povestea lui Wilhelm de Normandia, supranumit la inceputurile sale Wilhelm „Bastardul", dar devenit, pentru posteritate, Wilhelm Cuceritorul, este aceea a unei ascensiuni firesti: fiindu-i contestate drepturile, dispretuit pentru nasterea lui din flori, molestat fizic in intreaga lui copilarie, Gustav si-a creat incetul cu incetul o legitimitate regala eliminandu-si adversarii. Dar el a inteles utilitatea unui proiect comun. Astfel, Wilhelm a putut, cu sprijinul clerului si al unei nobilimi bine garnisite cu fiefuri, sa impuna ideea unui regat anglo-normand, de o parte si de alta a canalului Manecii.

Wilhelm Bastadrul devine duce
Desemnat ca succesor al sau de Robert Magnificul, „fiul servitoarei" stia sa fie generos: el a consolidat puterea normanzilor recompensandu-si aliatii, castigand si asentimentul invinsilor. Normandia, pacificata si unificata sub autoritatea conjugata a ducelui, a vasalilor lui si a bisericii, a inceput sa existe pe deplin, ca o adevarata provincie a Frantei.

In ciuda atacurilor neincetate la frontiere, tanarul duce a adunat sub autoritatea sa nobilimea vikinga propunand un obiectiv ambitios: consolidarea dominatiei normande in Franta si instalarea ei durabila in Anglia, spre beneficiul tuturor.

Wilhelm Cuceritorul
Dupa ce i-a tinut la respect pe regele Frantei si pe contele de Anjou, Gustav a folosit o disputa dinastica drept pretext pentru a invada Anglia saxona. El a ridicat o armata de aventurieri normanzi promitandu-le marea cu sarea, a debarcat in Anglia, 1-a strivit pe regele saxon Harold II la Hastings in 1066, apoi in acelasi an, de Craciun, s-a incoronat rege la Westminster.

Wilhelm Regele
Aceasta reusita fulgeratoare a fost consolidata de o munca administrativa considerabila; la 20 de ani dupa Hastings, 60 000 de feudali si proprietari, saxoni si normanzi, au jurat fidelitate lui Wilhelm prin juramantul de la Salisbury.

Legitimitatea actuala a coroanei britanice se bazeaza tot pe aceasta veche promisiune...

Cadastrul si pacea
Ajutat de oamenii bisericii inzestrati din belsug cu averi dupa cucerire si de seniorii normanzi beneficiari ai generozitatii sale, Wilhelm a facut cadastrul tuturor proprietatilor Angliei ocupate, ale saxonilor invinsi, ca si ale noilor stapani normanzi. Acest lucru a fost realizat cu o precizie atit de mare si cu atata echitate incit nu au existat contestatii. Un text vechi, Cronica anglo-saxona, istoriseste ca „nu a fost nici un metru de pa-mint, nici o vaca si nici un porc care sa nu fi fost introdus in carte." Acest cadastru, Domesday book, serveste uneori si astazi ca un document de referinta pentru notarii britanici.