Economistul american Paul Anthony Samuelson (n. 15 mai 1915) s-a născut în orăşelul Gary, statul Indiana (S.U.A.), în familia lui France şi Ella Samuelson. Studiile şi le-a făcut la Universitatea din Chicago, avându-i profesori pe cei mai dotaţi economişti ai timpului: F. Night, G. Viner şi H. Saimons. La vârsta de 20 de ani, în 1935, a susţinut cu succes teza de bacalaureat.

Cariera de savant a lui Samuelson e, pur şi simplu, fantastică. În anul 1936, i s-a conferit titlul de magistru şi a devenit colaborator ştiinţific al Universităţii din Harward. După examenul de magistru, examinatorii au fost atât de impresionaţi de cunoştinţele lui Samuelson, încît i-au pus o întrebare glumeaţă: "Deci, consideraţi că noi am susţinut examenul?"

Titlul de doctor în economie l-a obţinut la 26 de ani (1941), acordându-i-se, pentru teza sa originală şi matematizată, o distincţie prestigioasă - Premiul Wells. Utilizarea cu succes a matematicii superioare în analiza economică, adică a teoriilor economice fundamentale, a aruncat o rază de lumină asupra elementelor, care limitau aceste teorii, fapt ce a contribuit la abordarea mai amplă a problemelor economiei mondiale.

De exemplu, în anul 1938, Samuelson a publicat prima sa lucrare economică, consacrată "depistării preferinţei neevidente a consumatorului". După cum se ştie, conform manierei tradiţionale de tratare a teoriei consumatorului, oamenii, de obicei, "maximalizează utilitatea", adică tind să-şi satisfacă mai pe deplin necesităţile vitale, atunci când ei procură bunuri economice sau apelează la servicii.

Această teorie nu putea fi pusă la îndoială din cauza că utilitatea e o categorie calitativă şi de aceea nu poate fi măsurată în parametri matematici concreţi. Samuelson însă dovedi că şi maximalizarea utilităţii poate fi determinată prin intermediul actului subiectiv de alegere a utilităţii, în dependenţă de nivelul preţului, adică de oscilarea lui în sus şi în jos.

Samuelson are perfectă dreptate atunci când afirmă că un consumator raţional nu va cumpăra la un preţ nou, mai avansat decât cel vechi, acele mărfuri, pe care el le poate cumpăra, fără rezerve, la preţuri mai scăzute. Cu această teorie, Samuelson a deschis o pagină nouă în teoria indexării preţurilor şi a estimării venitului naţional al unei ţări.

În anul 1940, el a devenit asistent-profesor de economie la Institutul Tehnologic din Massachusetts. În anul 1947, Samuelson a fost angajat în postul de profesor de economie, iar din anul 1966 s-a învrednicit şi de titlul de profesor al acestui institut. În timpul celui de-al doilea război mondial, a activat în calitate de consultant al Direcţiei Naţionale de Planificare a Resurselor (1941-1943), iar în anul 1945 - la Direcţia de Industrie Militară a Departamentului de Stat al S.U.A.

În anul 1938, Samuelson s-a căsătorit cu Marion Crawford. A avut două fete şi patru băieţi. După decesul primei soţii, în anul 1981, s-a căsătorit a doua oară cu Richie Eccauz. Samuelson s-a evidenţiat şi prin faptul că, în anii '60, a activat în calitate de consilier economic al Preşedintelui S.U.A. J.F. Kennedy. Se considera un democrat de dreapta - protagonist al noului curs al lui Kennedy.

În plus la Premiul Nobel, Samuelson a fost decernat şi cu alte premii: al Asociaţiei Economice Americane (1947), Premiul A. Einstein (1971); s-a învrednicit de bursele valoroase ale Fondurilor Ford şi Carneghi. Este membru-titular al Academiei de Ştiinţe a S.U.A. şi al Academiei Marii Britanii. Posedă titluri onorifice ale universităţilor din Harward, Chicago, Indiana, Michigan, California, Pennsylvania, Massachusetts ş.a.

Pentru meritele sale ştiinţifice, Samuelson a fost ales Preşedinte al Asociaţiei Economiştilor Americani, al Asociaţiei Internaţionale a Economiştilor şi al Asociaţiei Econometrice Mondiale. Samuelson este simbolul savantului modem de mare anvergură teoretică.

Samuelson şi-a asumat răspunderea de a pluti pe nava matematicii superioare contra curentului preponderent al ştiinţei tradiţionale economice, afirmând curajos că economiştii care nu utilizează matematica se ocupă, pur şi simplu, cu nişte "exersări mintale de cel mai prost gust".

În opinia lui, utilizarea metodelor statistico-matematice la analiza fenomenelor economice e o necesitate esenţială pentru a-i comunica analizei economice un caracter clar, concis şi lipsit de impurităţi, fapt care facilitează aplicarea teoremelor economice în economia empirică. Opinia lui Samuelson şi-a găsit susţinere în persoana tuturor economiştilor moderni şi economiştilor empirici - agenţi economici atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic.

Aceste idei economice au fost expuse pentru prima oară de către Samuelson, în lucrarea sa de mare anvergură teoretică "Fundamentele analizei economice" - "Foundation of Economic Analysis", publicată în anul 1947. Această monografie a devenit o bază sigură pentru un nou curent în teoria economică, curent care a topit şi sintetizat în retorţa matematicii superioare analiza economică tradiţională, elaborând astfel un nou principiu de tratare a teoriei economice, statice şi dinamice, principiu pentru care Samuelson s-a şi învrednicit de Premiul Nobel. In lucrarea citată mai sus, savantul a demonstrat că, cu ajutorul funcţiilor matematice, pot fi analizate cu mare precizie şi profunzime următoarele categorii economice: procesul de producţie şi de consum; comerţul internaţional; finanţele şi bugetul statului; nivelul de bunăstare a populaţiei etc.

Samuelson a descoperit principiul coincidenţei, ce constă în faptul că pronosticurile modelului static al economiei teoretice corespunde aproape integral dinamicii economiei empirice. Cu ajutorul modelării matematice, Samuelson a studiat cu succes stabilitatea preţurilor, canalizată în teoria generală a preţurilor şi a dinamicii economiei empirice.

Rezultatele analizei au fost, pur şi simplu, surprinzătoare: preţurile se stabilesc în perioada dezechilibrului economic, atunci când gradul de schimbare a preţurilor este determinat de o cerere mai avansată decât volumul ofertei. Acest procedeu este utilizat de către economiştii-matematicieni la studierea ciclicităţii fluctuaţiilor economice. Cu apariţia cărţii citate, Samuelson deveni creatorul economiei analitice, recunoscută de toţi economiştii lumii.

Samuelson a revăzut şi a aprofundat lucrarea sa, îmbogăţind-o cu calcule şi idei noi, apoi a republicat-o în anul 1948, cu titlul cunoscut întregii lumi: "Economia: introducere în analiză" - "Economice: An Introductory Analusis", care a fost tradusă în zeci de limbi. Această carte a avut mai multe ediţii, la solicitarea economiştilor din întreaga lume.

Samuelson nu a evitat două categorii economice, care cutremură şi astăzi economiile empirice moderne: inflaţia şi şomajul. Studiind aceste fenomene economice, Samuelson a ajuns într-o albie nouă a teoriei economice - cea a "sintezei neoclasice" - sinteza dintre neoliberalismul modern şi keynesism, lansând ideea că atunci când e necesar de asigurat ocuparea deplină a forţei de muncă şi, totodată, de combătut inflaţia, apare necesitatea de a regla şi dirija economia la nivel statal, dirijare efectuată prin metode economice pur liberale.

Samuelson vede rolul economic al statului în elaborarea şi promovarea unei politici economice, menite să asigure utilizarea deplină a forţei de muncă în numele "bunăstării pentru toţi" şi în numele "păcii sociale" atât în cadrul unei ţări aparte, cât şi în plan internaţional. În acest context, el "nu a aruncat" din cadrul istoric, ci din contra, a studiat atent teoria lui Marx şi a noilor economişti de stânga.

Anume în contextul respectării aspectului social al economiei, în baza echilibrului economic general, el a studiat şi "egalarea factorilor stabilirii preţurilor" pe arena mondială. Şi, de aici, el ajunge la ideea de echitate în comerţul internaţional, în urma căruia trebuie să câştige toate ţările, realizând în interiorul lor (ţărilor) principiul echităţii sociale, inclusiv protecţia social-economică a populaţiei social-vulnerabile.

Pornind de la procedeul său analitic, Samuelson şi-a expus opinia, bazată pe calcule matematice, că Japonia tinde, prin intermediul comerţului exterior, să capteze o parte din venitul naţional al altor ţări. Şi el s-a pronunţat contra acestei tendinţe inechitabile a comerţului exterior japonez.

Interesele ştiinţifice ale lui Samuelson au un mare diapazon. În anul 1958, împreună cu alţi doi economişti americani - Robert Dorfman şi Robert Solow, a publicat o monografie de marc valoare cu titlul "Programarea lineară şi analiza economică" - "Linear Programming and Economic Analysi".
În această lucrare a fost sistematizată metoda matematică de analiză economică, elaborată de G. Danting şi L. Kantorovici, metodă capabilă să faciliteze utilizarea resurselor economice atât în sfera businessului privat individual, cât şi în sfera businessului acţionar şi a celui bazat pe proprietate publică, care se bucură de protecţia statului.

Alte lucrări ale lui Samuelson au contribuit la dezvoltarea teoriei creşterii economice optime, în baza planificării optime a utilizării resurselor economice, în dependenţă de cererea efectivă a societăţii umane.

După ceremonia decernării Premiului Nobel în domeniul economiei, conform procesului-verbal ceremonial, Samuelson a ţinut mai multe conferinţe cu aspect social. Pe Samuelson l-a atras aspectul sociologic al teoriei economice elaborate de Marx şi, oricât ar părea de straniu, nu l-a combătut pe Marx în ceea ce priveşte categoriile economice: "exploatarea muncii de către capital" şi "forţa de muncă".

Ca rezultat al studierii acestor categorii, Samuelson a ajuns la concluzia paradoxală că nu "forţa de muncă", dar "omul e marfa" în economia de piaţă modernă americană. Iar pe baza "teoriei exploatării muncii" a lui Marx, Samuelson a scris câteva articole, în care şi-a consolidat propriile idei cu privire la sistemul optim de asigurare socială şi protecţia muncii.

Samuelson este autorul manualului de sinteză economică neoclasică "Economics", care a avut mai multe ediţii în întreaga lume. Astăzi, acest manual de economie este unul dintre cele mai solicitate şi e studiat în toate ţările lumii.

Opera vastă a lui Paul Samuelson a fost înalt apreciată de către Fondul Nobel şi Comitetul Nobel, decernâdu-i-se Premiul Nobel în domeniul economiei pe anul 1970, pentru aportul ştiinţific la dezvoltarea statică şi dinamică a teoriei economice şi a avansării nivelului general de analiză în domeniul teoriei economice.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment